{"id":124,"date":"2016-05-18T12:01:52","date_gmt":"2016-05-18T09:01:52","guid":{"rendered":"http:\/\/red.prodidactica.artsintez.md\/en\/?page_id=124"},"modified":"2017-11-14T16:15:53","modified_gmt":"2017-11-14T14:15:53","slug":"about-oer","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/about-oer\/","title":{"rendered":"About OER"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: right\"><strong><em>Didactica Pro&#8230;,<\/em> nr. 1 (89) 2015<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right\"><strong><br \/>\n<\/strong>Rima BEZEDE,<br \/>\nCentrul Educa\u021bional PRO DIDACTICA<\/p>\n<h5 style=\"text-align: justify\"><strong>PROMOVAREA EDUCA\u0162IEI DESCHISE \u015eI A RESURSELOR EDUCA\u0162IONALE LIBERE<\/strong><\/h5>\n<p style=\"text-align: justify\">Dinamica schimb\u0103rilor ce au loc \u00een lume, dar \u015fi \u00een Republica Moldova, constituie o provocare pentru to\u0163i actorii sistemului educa\u0163ional. Acceptarea \u015fi promovarea paradigmei postmoderne, bazate pe umanism \u015fi constructivism, abordarea educa\u0163iei din perspectiva celui ce \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi desf\u0103\u015furarea procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent din perspectiva pedagogiei axate pe competen\u0163e s\u00eent doar c\u00eeteva dintre noile imperative. Toate aceste realit\u0103\u0163i solicit\u0103 o redimensionare a procesului \u015fi a resurselor educa\u0163ionale, dar \u015fi a finalit\u0103\u0163ilor. Sistemele de formare trebuie s\u0103 contribuie la satisfacerea necesit\u0103\u0163ii din ce \u00een ce mai stringente de actualizare continu\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi a competen\u0163elor \u00een condi\u0163iile unei pie\u0163e interna\u0163ionale a for\u0163ei de munc\u0103 din ce \u00een ce mai extinse, urm\u0103rind, totodat\u0103, o mai mare eficien\u0163\u0103 \u015fi echitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen acest context, se \u00eenscrie \u015fi utilizarea pe larg, inclusiv \u00een sistemul educa\u0163ional, a tehnologiilor \u015fi a resurselor informa\u0163ionale, dar \u015fi facilitarea, prin intermediul acestora, a accesului \u015fi a schimbului de informa\u0163ii. Resursele electronice, con\u0163inuturile on-line \u015fi spa\u0163iile educa\u0163ionale virtuale ofer\u0103 cele mai noi, cele mai diverse informa\u0163ii \u015fi oportunit\u0103\u0163i de educa\u0163ie continu\u0103. \u00cen ultimii ani, aspectele ce se refer\u0103 nemijlocit la datele deschise\/ resursele educa\u0163ionale deschise s\u00eent abordate pe larg de comunitatea educa\u0163ional\u0103 interna\u0163ional\u0103. Republica Moldova, al\u0103turi de alte peste 50 de state, \u015fi-a asumat angajamente ce \u0163in de deschiderea datelor publice \u015fi renun\u0163area la dreptul de proprietate intelectual\u0103, tocmai pentru a \u00eencuraja crearea de servicii \u015fi produse noi \u00een baza datelor existente. Aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103, ce poart\u0103 denumirea de <em>Parteneriat pentru o guvernare deschis\u0103<\/em> (www.opengovpartnership.org), a fost lansat\u0103 \u00een anul 2011 de SUA. \u015ei la nivel european s-au realizat un \u015fir de ac\u0163iuni referitoare la promovarea datelor deschise, cu scopul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i calitatea \u015fi accesul la educa\u0163ie, Comisia European\u0103 elabor\u00eend o serie de documente de politici publice prin care se \u00eencurajeaz\u0103 reutilizarea informa\u0163iei \u00een moduri inovatoare \u015fi conceperea de materiale educa\u0163ionale sub licen\u0163e deschise.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">David Wiley, unul dintre promotorii acestor idei, accentueaz\u0103 necesitatea educa\u0163iei deschise, care include \u015fi o pedagogie deschis\u0103 cu anumite componente-cheie, inclusiv resurse educa\u0163ionale deschise (RED)\/Open Educational Resources.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><em>Resursele educa\u0163ionale deschise<\/em>, conform Wikipedia, se refer\u0103 la accesul nestingherit la materiale cu caracter instructiv, facilitat de tehnologiile informa\u0163iei \u015fi comunica\u0163iilor, pentru consultare, utilizare \u015fi adaptare de c\u0103tre utilizatori \u00een scopuri necomerciale. Termenul a fost adoptat la Forumul UNESCO de la Paris (2002),\u00a0 \u00een cadrul c\u0103ruia s-a analizat impactul proiectelor Open Courseware asupra \u00eenva\u0163\u0103m\u00eentului superior. \u00cen baza aceleia\u015fi surse, men\u0163ion\u0103m c\u0103 RED includ: a) materiale pentru predare-\u00eenv\u0103\u0163are: proiecte deschise (open courseware \u015fi open content), cursuri <em>free<\/em>, directoare de obiecte de \u00eenv\u0103\u0163are (learning objects), jurnale educa\u0163ionale; b) software open source \u2013 pentru dezvoltare, utilizare, reutilizare, c\u0103utare, organizare \u015fi acces la resurse; medii virtuale de \u00eenv\u0103\u0163are (LMS\u00a0\u2013 Learning Management Systems), comunit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are; c) licen\u0163e de proprietate intelectual\u0103 care promoveaz\u0103 publicarea deschis\u0103 a materialelor, principii de design \u015fi bune practici, localizarea con\u0163inutului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Deci, pe l\u00eeng\u0103 materialele propriu-zise, conceptul de <em>resurse educa\u0163ionale deschise<\/em> poate cuprinde \u015fi instrumente specializate precum software-ul necesar dezvolt\u0103rii, folosirii \u015fi livr\u0103rii materialelor educa\u0163ionale, inclusiv cel destinat c\u0103ut\u0103rii \u015fi organiz\u0103rii con\u0163inutului, precum \u015fi comunit\u0103\u0163ile virtuale de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi instruire. Conform <em>Ghidului de bune practici \u201cResurse educa\u0163ionale deschise\u201d <\/em>(Rom\u00e2nia, 2013), RED constituie primul \u201ebun comun\u201d (adic\u0103 acel \u201ecommons\u201d pe care licen\u0163ele Creative Commons \u00eel doresc a se dezvolta), la care profesorii, elevii, studen\u0163ii \u015fi sfera academic\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 acces. Beneficiile vor fi importante pentru to\u0163i: elevi \u2013 sursa primar\u0103 a con\u0163inutului digital, cadre didactice, institu\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, reprezentan\u0163i ai altor sectoare<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Elevi<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li>calitate sporit\u0103 \u015fi flexibilitate a resurselor educa\u0163ionale;<\/li>\n<li>aplicarea cuno\u015ftin\u0163elor \u00eentr-un context mai larg;<\/li>\n<li>libertatea de acces (de exemplu, la locul de munc\u0103\/acas\u0103) \u015fi oportunit\u0103\u0163i sporite pentru \u00eenv\u0103\u0163are;<\/li>\n<li>suport pentru abord\u0103ri centrate pe elev, individualizate, nonformale;<\/li>\n<li>dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor (de exemplu, aritmetica), prin elaborarea de RED generice care pot fi reutilizate \u015fi recontextualizate \u00een diferite domenii;<\/li>\n<li>posibilitatea de a testa materialele \u00eenainte de predare \u015fi a le compara cu altele de la cursuri similare;<\/li>\n<li>oportunitatea de a se implica \u00een ini\u0163iative RED, prin contribu\u0163ie la dezvoltarea, testarea sau evaluarea acestora, prin activit\u0103\u0163i de marketing, ac\u0163ion\u00eend \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi colegi sau individual;<\/li>\n<li>experien\u0163e autentice de \u201cvia\u0163\u0103 real\u0103\u201d prin intermediul RED ce asigur\u0103 leg\u0103tura cu eventuali angajatori sau cu sectoare profesionale.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Autorul\/prima surs\u0103 ce st\u0103 la originea RED<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li>oferire de feedback din partea utilizatorilor;<\/li>\n<li>recunoa\u015ftere profesional\u0103 \u015fi cre\u0219terea reputa\u0163iei;<\/li>\n<li>beneficii (de eficien\u0163\u0103 \u015fi culturale) asigurate prin abordarea colaborativ\u0103 \u00een procesul pred\u0103rii\/\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii;<\/li>\n<li>oportunit\u0103\u0163i de a lucra \u00een toate sectoarele, institu\u0163iile \u015fi domeniile abordate;<\/li>\n<li>sporirea competen\u0163elor digitale;<\/li>\n<li>acces la un num\u0103r mai mare de cursan\u0163i etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Alte categorii de personal\/utilizatori<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li>acces la materiale calitative pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i curricula;<\/li>\n<li>abordare colaborativ\u0103 \u00een procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare;<\/li>\n<li>intensificarea dialogului \u00een cadrul organiza\u0163iei, dar \u015fi \u00een afara ei (cu colegi din sector);<\/li>\n<li>posibilitatea acces\u0103rii materialelor pentru discipline pe cale de dispari\u0163ie;<\/li>\n<li>acces liber la materiale vechi etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li>recunoa\u015ftere \u015fi reputa\u0163ie consolidat\u0103;<\/li>\n<li>disponibilitate mai mare a con\u0163inuturilor academice \u015fi concentrare pe experien\u0163a de \u00eenv\u0103\u0163are (inclusiv extinderea ariei de participare);<\/li>\n<li>capacitate crescut\u0103 de a sprijini studen\u0163ii de la distan\u0163\u0103;<\/li>\n<li>eficien\u0163\u0103 \u00een producerea de con\u0163inuturi (\u00een special care pot fi utilizate pe domenii);<\/li>\n<li>stabilirea de noi parteneriate\/leg\u0103turi cu institu\u0163ii \u015fi organiza\u0163ii din interiorul, dar \u015fi din afara \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului;<\/li>\n<li>schimbul de idei \u015fi de practici \u00een cadrul institu\u0163iei, sporirea rolului activit\u0103\u0163ilor de sprijin profesional (mentorat, consiliere etc.);<\/li>\n<li>un mecanism \u00eempotriva declinului unor subiecte sau teme specifice (care nu pot men\u021binute la nivel de institu\u0163ie, dar pot fi sus\u0163inute \u00een mai multe organiza\u021bii din resurse partajate);<\/li>\n<li>asigurarea durabilit\u0103\u0163ii materialelor vechi;<\/li>\n<li>o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a drepturilor de proprietate intelectual\u0103;<\/li>\n<li>noi rela\u0163ii cu elevii, pe m\u0103sur\u0103 ce ace\u0219tia devin colaboratori \u00een producerea, oferirea \u015fi utilizarea RED etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Alte sectoare (angajatori, organiza\u0163ii publice \u015fi private)<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li>acces la o varietate bogat\u0103 de con\u0163inuturi;<\/li>\n<li>contribu\u0163ii la definirea, dezvoltarea \u015fi aprobarea RED \u00een domeniul pe care \u00eel reprezint\u0103;<\/li>\n<li>ini\u0163ierea unor parteneriate cu furnizorii de con\u0163inuturi \u015fi cu reprezentan\u0163i ai altor sectoare;<\/li>\n<li>perfec\u0163ionarea angaja\u0163ilor;<\/li>\n<li>respectarea drepturilor de proprietate intelectual\u0103, dezvoltarea curriculumului \u015fi a tehnologiilor de \u00eenv\u0103\u0163are;<\/li>\n<li>\u00een\u0163elegerea nevoilor clien\u0163ilor (de exemplu, editorii comerciali afl\u0103 ce tipuri de RED \u015fi resurse de \u00eenv\u0103\u0163are s\u00eent solicitate de c\u0103tre profesori \u015fi\/sau elevi) etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\">Dup\u0103 cum vedem, avantajele promov\u0103rii \u015fi aplic\u0103rii acestui concept \u00een sistemul educa\u0163ional s\u00eent impresionante. \u00cen acela\u015fi context, pornind de la problema costurilor foarte mari pentru manuale\/suporturi de curs \u015fi, implicit, lipsa de capacitate financiar\u0103 a elevilor \u015fi studen\u0163ilor de a le cump\u0103ra, relev\u0103m faptul c\u0103, atunci c\u00eend transform\u0103m resursele educa\u0163ionale respective \u00een resurse digitale, oferim oportunit\u0103\u0163i extinse unui num\u0103r foarte mare de persoane. Referindu-se la acest aspect, David Wiley subliniaz\u0103 c\u0103 poate fi utilizat orice material educa\u0163ional, deoarece <em>Internetul permite acest lucru, <\/em>dar apare o problem\u0103 \u2013<em> copyright-ul interzice. <\/em>Ce putem face? O solu\u0163ie propus\u0103 de speciali\u015fti este utilizarea licen\u0163elor <em>Creative Commons<\/em> (CC), care indic\u0103 c\u0103 materialele pot fi diseminate. Astfel, <em>Internetul <strong>permite<\/strong> \u015fi licen\u0163ele libere <strong>permit<\/strong><\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><em>Licen\u0163a liber\u0103<\/em> reprezint\u0103 un document care descrie cum poate fi folosit\u0103 crea\u0163ia unei persoane expus\u0103 \u00een mod liber \u2013 un material audio, un text, o imagine sau material video, o prezentare. \u00cen condi\u0163ii obi\u015fnuite, atunci c\u00eend plasezi on-line o fotografie, o melodie, un articol etc., acestea s\u00eent protejate de drepturile de autor conform legisla\u0163iei \u00een vigoare. Beneficiarii nu le pot utiliza f\u0103r\u0103 a solicita, \u00een prealabil, permisiunea autorului. Licen\u0163ele libere arat\u0103, \u00een mod explicit, condi\u0163iile de utilizare \u015fi restric\u0163iile prev\u0103zute, adic\u0103 s\u00eent cele care ofer\u0103 accesul la opera respectiv\u0103, posibilitatea de a o refolosi \u015fi redistribui f\u0103r\u0103 restric\u0163ii (sau doar cu c\u00eeteva). De exemplu, un text pe o pagin\u0103 web, aflat sub licen\u0163\u0103 liber\u0103, poate fi folosit de ceilal\u0163i pentru a-l: imprima sau distribui; prelua pe un alt website sau include \u00eentr-o publica\u0163ie; face modific\u0103ri sau complet\u0103ri; insera par\u0163ial sau \u00een totalitate \u00eentr-o alt\u0103 oper\u0103 scris\u0103, \u00eentr-o oper\u0103 aflat\u0103 pe un alt suport (de exemplu, audio sau video) etc. [3].<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Condi\u0163iile de utilizare a crea\u0163iilor func\u0163ioneaz\u0103 \u00een baza <em>Legii celor 5 R<\/em>: <strong>R<\/strong>e\u0163ine (<em>retain<\/em>) \u2013 descarc\u0103 \u015fi p\u0103streaz\u0103 documentul; <strong>R<\/strong>eutilizeaz\u0103 (<em>reuse<\/em>) \u2013 folose\u0219te-l \u00een diverse moduri; <strong>R<\/strong>evizuie\u015fte (<em>revise<\/em>) \u2013 adapteaz\u0103-l, modific\u0103-l \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte-l; <strong>R<\/strong>emixeaz\u0103 (<em>remix<\/em>) \u2013 combin\u0103 dou\u0103 sau mai multe materiale;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>R<\/strong>edistribuie (<em>redistribute<\/em>) \u2013 disemineaz\u0103 materialul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Dac\u0103 autorul vrea s\u0103 ofere oamenilor dreptul de a distribui, de a utiliza \u015fi chiar de a refolosi ceea ce a creat, ia \u00een considerare publicarea sub o licen\u0163\u0103<em> Creative Commons<\/em>, care \u00eei permite s\u0103 decid\u0103 ce drepturi dore\u015fte s\u0103 p\u0103streze, ar\u0103t\u00eend foarte clar din start modul \u00een care permite reutilizarea. Aceste licen\u0163e reprezint\u0103 o modalitate liber\u0103, accesibil\u0103 \u015fi standardizat\u0103 de a oferi celor din jur permisiunea de a distribui \u015fi utiliza crea\u0163iile autorului. Licen\u0163ele CC permit modificarea cu u\u015furin\u0163\u0103 a condi\u0163iilor privind drepturile de autor de la clasicul \u201etoate drepturile rezervate\u201d la \u201eunele drepturi rezervate\u201d [3].<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">A\u0219adar, licen\u0163ele <em>Creative Commons<\/em> nu s\u00eent o alternativ\u0103 la drepturile de autor, care permit \u00een mod implicit reutiliz\u0103ri limitate f\u0103r\u0103 acordul autorului. Licen\u021bele \u00een cauz\u0103 \u00eei ofer\u0103 autorului prilejul de a acorda permisiuni suplimentare, f\u0103c\u00eend posibil\u0103 reutilizarea \u00een condi\u0163iile care \u00eei convin, acesta p\u0103str\u00eend, totodat\u0103, unele drepturi pentru sine. Creative Commons a colaborat cu exper\u0163i \u00een legisla\u0163ia drepturilor de autor din \u00eentreaga lume pentru a se asigura c\u0103 licen\u0163ele func\u0163ioneaz\u0103 la nivel mondial, \u00een baza legisla\u0163iei autohtone (<em>Licen\u0163e libere \u015fi resurse educa\u0163ionale deschise. Con\u0163inuturi deschise<\/em> \u2013 Rom\u00e2nia, 2013).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Posibilit\u0103\u0163ile oferite de licen\u0163ele libere s\u00eent absolut deosebite, pentru c\u0103 orice material poate fi u\u015for distribuit, reutilizat \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, astfel contribuind, \u00een mod participativ, la optimizarea \u015fi perfec\u0163ionarea procedurilor, activit\u0103\u0163ilor, conceptelor etc. \u00cen acest context, men\u0163ion\u0103m c\u0103 <em>resursele educa\u0163ionale deschise<\/em> s\u00eent un catalizator al creativit\u0103\u0163ii \u015fi dezvolt\u0103rii sociale [5].<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Av\u00eend \u00een vedere actualitatea \u015fi relevan\u0163a educa\u0163ional\u0103 a RED, oportunit\u0103\u0163ile \u015fi provoc\u0103rile implement\u0103rii acestora s\u00eent prezentate, abordate multiaspectual \u015fi dezb\u0103tute \u00een cadrul diverselor evenimente interna\u0163ionale. Astfel, la sf\u00eer\u015fitul anului trecut, am participat la edi\u0163ia a XI-a a Conferin\u0163ei anuale dedicate Educa\u0163iei deschise\/11<sup>th<\/sup> Annual Open Education Conference, care s-a desf\u0103\u015furat la Washington. Evenimentul, destinat tuturor celor interesa\u0163i de promovarea \u015fi aplicarea RED, a \u00eentrunit reprezentan\u0163i ai comunit\u0103\u0163ii educa\u0163ionale din SUA, Canada, Cehia, China, Tunisia, Republica Moldova, Tadjikistan, K\u00eerg\u00eestan, Polonia etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Mesajul central al Conferin\u021bei s-a referit la faptul c\u0103 <em>resursele educa\u0163ionale deschise<\/em> ofer\u0103 un num\u0103r impun\u0103tor de con\u0163inuturi cu liber acces, de \u00eenalt\u0103 calitate, \u00een baza c\u0103rora se pot elabora noi genera\u0163ii de modele educa\u0163ionale, care, conform unor cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice recente, pot fi extrem de eficiente din perspectiva costurilor \u015fi a calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Conferin\u0163a \u015fi-a propus s\u0103 ofere un cadru profesional pentru extinderea impactului RED, s\u0103 contribuie la diseminarea unor practici de succese ce \u0163in de:<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify\">studierea sinergiei dintre educa\u0163ia deschis\u0103 \u015fi datele deschise, accesul deschis, pedagogia deschis\u0103 etc.;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">prezentarea de modele ce sprijin\u0103 adaptarea \u015fi utilizarea RED \u00een educa\u0163ia formal\u0103 \u015fi nonformal\u0103;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">conexiunea RED cu educa\u0163ia bazat\u0103 pe competen\u0163e;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">m\u0103surarea impactului RED asupra costului educa\u0163iei \u015fi a performan\u0163elor celor ce \u00eenva\u0163\u0103;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">biblioteci \u015fi RED;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">promovarea \u015fi evaluarea politicilor institu\u0163ionale \u015fi guvernamentale;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">dezvoltarea \u015fi aplicarea unei pedagogii noi, deschise, care include reutilizarea, remixarea \u015fi redistribuirea poten\u0163ialului RED;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">\u00eenv\u0103\u0163area social\u0103 prin RED;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii cercet\u0103rilor \u00een domeniul educa\u0163iei deschise etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\">Agenda Conferin\u0163ei a cuprins o serie de activit\u0103\u0163i focusate pe dep\u0103\u015firea barierelor \u00een cunoa\u015fterea \u015fi extinderea accesului la informa\u0163ie \u00een \u00eentreaga lume. Sesiunile plenare, atelierele paralele \u015fi \u00eent\u00eelnirile informale au asigurat un context profesional pentru schimb de bune practici \u015fi ini\u0163ierea unor parteneriate na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale \u00een vederea promov\u0103rii RED.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Necesitatea propagarea acestui concept \u015fi \u00een \u021bara noastr\u0103 este indiscutabil\u0103, or, realizarea cu succes a reformelor actuale \u015fi dep\u0103\u015firea problemelor ce \u0163in de calitatea, accesul \u015fi relevan\u0163a educa\u0163iei presupun o abordare vizionar\u0103, inclusiv prin identificarea unor noi modele educa\u0163ionale \u015fi valorificarea inteligent\u0103 a practicilor interna\u0163ionale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Invit\u0103m persoanele \u015fi organiza\u0163iile interesate s\u0103 se documenteze \u015fi s\u0103 reflecteze asupra posibilit\u0103\u0163ii promov\u0103rii \u015fi implement\u0103rii conceptelor de <em>acces deschis<\/em> \u015fi <em>resurse educa\u0163ionale deschise<\/em> \u00een contextul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent din Republica Moldova.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>REFERIN\u0162E BIBLIOGRAFICE:<\/strong><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify\">\n<li>Atkins D.E., Brown J.S., Hammond A.L. A review of the open educational resources (OER) movement: Achievements, challenges, and new opportunities, 2007 (http:\/\/www.hewlett.org\/uploads\/fi les\/ReviewoftheOERMovement.pdf).<\/li>\n<li>Butcher N. (Ed. by Kanwar A., Uvalic\u2019-Trumbic S.) A basic guide to open educational resources (OER). Vancouver, Canada: Commonwealth of Learning, and Paris, France: UNESCO, 2011 (<u>http:\/\/www.col.org\/oerBasicGuide<\/u>).<\/li>\n<li>Creative Commons (n.d.). About the licences (http:\/\/ creativecommons.org\/licenses\/).<\/li>\n<li>Open Knowledge Foundation (n. d.). Guide to open licensing. Open Definition. (http:\/\/opendefi nition.org\/guide\/).<\/li>\n<li>Guidelines for open educational resources (OER) in higher education, UNESCO, 2011. 26 p.<\/li>\n<li><u>http:\/\/www.unesco.org\/new\/en\/communication-and-information\/resources<\/u><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.acces-deschis.ro\/ro\/oer\"><u>http:\/\/www.acces-deschis.ro\/ro\/oer<\/u><\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/openeducationalresources.pbworks.com\/\"><u>http:\/\/openeducationalresources.pbworks.com<\/u><\/a><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: right\"><strong><em>Didactica Pro&#8230;,<\/em> nr. 3 (91) 2015<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right\">Ovidiu VOICU,<br \/>\nFunda\u021bia pentru o societate deschis\u0103 (Rom\u00e2nia)<\/p>\n<h5 style=\"text-align: justify\"><strong>FOLOSIREA RESURSELOR EDUCA\u021aIONALE DESCHISE \u00ceN PREG\u0102TIREA PROFESORILOR<\/strong><\/h5>\n<p style=\"text-align: justify\">Atunci c\u00eend vorbim despre deschiderea educa\u021biei ne referim, \u00een primul r\u00eend, la o schimbare de paradigm\u0103, \u0219i nu neap\u0103rat la un nou proces de reform\u0103 structural\u0103. Teoretic, orice sistem de educa\u021bie poate fi deschis, indiferent de cum s\u00eent a\u0219ezate structurile sale. Un sistem de educa\u021bie deschis este cel care se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te permanent prin analiz\u0103 \u0219i evaluare; caut\u0103 s\u0103 \u00eenl\u0103ture barierele din calea accesului la educa\u021bie, pun\u00eend accentul deopotriv\u0103 pe calitate \u0219i pe echitate; folose\u0219te eficient \u0219i transparent resursele; este conectat la tehnologie \u0219i, prin tehnologie, la lumea modern\u0103<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\"><sup><sup><u>[1]<\/u><\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Niciuna dintre aceste caracteristici nu este o noutate absolut\u0103, ci g\u0103sim elemente ale lor \u00een diverse programe \u0219i strategii guvernamentale adoptate de-a lungul timpului sau, cel pu\u021bin, exist\u0103 compatibilitate cu programele actuale. Prin urmare, este necesar\u0103, \u00een primul r\u00eend, rea\u0219ezarea priorit\u0103\u021bilor \u00een construirea proiectelor specifice. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, paradigma educa\u021biei deschise este o schimbare de viziune, un efort de integrare conceptual\u0103 \u0219i de coordonare a mai multor elemente aflate \u00een plan sau chiar \u00een lucru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen analiza citat\u0103, am propus un cadru de ac\u021biune pentru deschiderea educa\u021biei \u00een Rom\u00e2nia, cu patru direc\u021bii principale:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li><strong>viziune:<\/strong> asumarea politic\u0103 a deschiderii educa\u021biei \u0219i includerea ei ca prioritate \u00een <em>Strategia privind educa\u021bia \u0219i formarea profesional\u0103;<\/em><\/li>\n<li><strong>con\u021binut:<\/strong> dezvoltarea <em>Bibliotecii \u0219colare virtuale<\/em> ca portal na\u021bional de resurse educa\u021bionale deschise;<\/li>\n<li><strong>competen\u021be:<\/strong> continuarea \u0219i intensificarea programelor de preg\u0103tire a profesorilor, precum \u0219i continuarea procesului de actualizare a programei \u0219colare;<\/li>\n<li><strong>mediu educa\u021bional<\/strong>: continuarea investi\u021biilor \u00een infrastructura TIC \u0219i cre\u0219terea transparen\u021bei \u0219i a integrit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\">Voi \u00eencerca \u00een acest articol s\u0103 schi\u021bez c\u00eeteva metode prin care direc\u021biile de ac\u021biune pentru educa\u021bie deschis\u0103 se intersecteaz\u0103 cu programele pentru preg\u0103tirea ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a profesorilor. Exemplele se vor referi mai degrab\u0103 la situa\u021bia din Rom\u00e2nia, care \u00eemi este mai familiar\u0103. S\u00eent \u00eens\u0103 suficient de generale pentru a se adapta lesne \u0219i altor \u021b\u0103ri, iar Moldova are numeroase similitudini cu sistemul rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Este deja un loc comun s\u0103 spunem c\u0103 profesorii r\u0103m\u00een elementul-cheie pentru o educa\u021bie de calitate. Din literatura bogat\u0103 dedicat\u0103 acestui subiect, voi cita o singur\u0103 surs\u0103, respectiv recentul raport <em>Education For All 2000-2015: achievements and challenges<\/em>, publicat \u00een anul 2015 de UNICEF<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\"><sup><sup><u>[2]<\/u><\/sup><\/sup><\/a> \u0219i reprezent\u00eend evaluarea programului <em>Educa\u021bie pentru to\u021bi<\/em>. Una din principalele concluzii ale raportului este c\u0103 un profesor bun r\u0103m\u00eene esen\u021bial pentru educa\u021bie, iar cu c\u00eet profesorul este mai bine preg\u0103tit, cu at\u00eet calitatea educa\u021biei cre\u0219te. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, spunem c\u0103 preg\u0103tirea profesorilor este un factor determinant \u00een calitatea educa\u021biei \u0219i constituie un element central al tuturor \u00eencerc\u0103rilor de rea\u0219ezare a sistemului de educa\u021bie. La fel ca \u00een toate celelalte direc\u021bii, educa\u021bia deschis\u0103 nu este un panaceu, nu va rezolva toate problemele sistemului de preg\u0103tire ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a profesorilor. Are \u00eens\u0103 poten\u021bialul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia, oferind c\u0103i alternative de dezvoltare. Dintre toate direc\u021biile enumerate, pentru c\u0103 vorbim despre formare, ne vom concentra asupra con\u021binutului, adic\u0103 a resurselor educa\u021bionale deschise.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Discut\u0103m de mai mul\u021bi ani de limitele programelor de <strong>formare ini\u021bial\u0103<\/strong> oferite de universit\u0103\u021bi prin pachetul op\u021bional cunoscut sub numele de \u201emodul psihopedagogic\u201d. Dup\u0103 parcurgerea c\u00eetorva cursuri \u0219i a unui num\u0103r foarte sc\u0103zut de ore de practic\u0103, absolven\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentului superior \u00ee\u0219i pot ad\u0103uga competen\u021ba de profesor, ceea ce \u00eei face eligibili pentru practicarea meseriei. Opinia general acceptat\u0103 este c\u0103, \u00een urma programelor existente, absolven\u021bii nu ob\u021bin competen\u021be suficiente. Acest lucru este determinat de num\u0103rul insuficient de ore, at\u00eet de teorie, c\u00eet \u0219i de practic\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, de calitatea sc\u0103zut\u0103 a materialelor educa\u021bionale, multe dintre ele \u00eenvechite \u0219i f\u0103r\u0103 a \u021bine pasul cu evolu\u021bia \u0219tiin\u021belor educa\u021bionale. Prima problem\u0103, care \u021bine de organizarea \u00eentregului program, necesit\u0103 o abordare structural\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eencercat \u00een anul 2011 prin proiectul Masteratului Didactic, inclus \u00een legea educa\u021biei na\u021bionale, dar abandonat \u00eentre timp. A doua problem\u0103, care \u021bine de calitatea materialelor folosite, este \u00eent\u00eelnit\u0103 mai ales \u00een universit\u0103\u021bile mai mici, care nu au departamente puternice de \u0219tiin\u021be pedagogice. Este \u0219i punctul \u00een care folosirea resurselor educa\u021bionale deschise poate s\u0103 ajute.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Statul, prin Ministerul Educa\u021biei, se plaseaz\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie-cheie pe pia\u021ba de munc\u0103 \u00een educa\u021bie, fiind principalul angajator. Are la \u00eendem\u00een\u0103 mijloacele prin care poate influen\u021ba decisiv con\u021binutul educa\u021biei. Cu un cost relativ redus poate identifica cele mai bune resurse educa\u021bionale folosite \u00een numeroase programe de formare ini\u021bial\u0103 din \u00eentreaga \u021bar\u0103 \u0219i poate ini\u021bia un proiect de publicare a acestora sub licen\u021b\u0103 liber\u0103, ca resurse educa\u021bionale deschise. Efectul c\u0103utat este cel de multiplicare \u00een centrele universitare pentru formare ini\u021bial\u0103 (\u0219i nu numai). Nu este rezolvat\u0103 problema structural\u0103, dar m\u0103car \u00een interiorul cadrului existent putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele cu costuri minime.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Unul din punctele slabe ale preg\u0103tirii generale a profesorilor s\u00eent <strong>competen\u021bele digitale<\/strong>. Noile genera\u021bii de elevi s\u00eent formate din ceea ce numim <em>nativi digital<\/em>, adic\u0103 tineri care s-au n\u0103scut \u0219i tr\u0103iesc \u00eentr-o lume a tehnologiei. Interac\u021bioneaz\u0103 zilnic cu ea \u0219i pentru ei reprezint\u0103 o parte consistent\u0103 a vie\u021bii. Pentru a r\u0103m\u00eene relevant, mediul educa\u021bional trebuie s\u0103 se adapteze la lumea digital\u0103, altfel risc\u0103 o sc\u0103dere considerabil\u0103 a impactului. Acest lucru este cunoscut \u0219i nu este respins. \u00cen cele mai multe dintre \u021b\u0103ri, exist\u0103 politici publice privind educa\u021bia \u0219i noile tehnologii. Rareori \u00eens\u0103 acestea rezolv\u0103 cu adev\u0103rat problema. O sintez\u0103 recent\u0103 realizat\u0103 de Banca Mondial\u0103<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\"><sup><sup><u>[3]<\/u><\/sup><\/sup><\/a> ne spune c\u0103 una din problemele inerente ale acestei abord\u0103ri este c\u0103 viteza de schimbare a tehnologiei dep\u0103\u0219e\u0219te \u00eentotdeauna viteza de formulare \u0219i de implementare a noilor politici.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Abordarea deschis\u0103 a problemei este cea care pune accentul pe <em>peer learning<\/em>. Folosirea resurselor deschise permite comunit\u0103\u021bii de profesori s\u0103 maximizeze utilizarea mediului on-line pentru \u00eenv\u0103\u021bare reciproc\u0103. Acest lucru se \u00eent\u00eempl\u0103 deja \u00een mod spontan, exist\u00eend comunit\u0103\u021bi de profesori care partajeaz\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de resurse educa\u021bionale. Extinderea modelului c\u0103tre o mas\u0103 critic\u0103 de profesori se poate face prin punerea la dispozi\u021bia comunit\u0103\u021bii a unei platforme virtuale \u0219i stimularea profesorilor de a contribui cu propriile materiale. Exist\u0103 deja cadrul legislativ necesar: legea educa\u021biei chiar impune crearea <em>Bibliotecii \u0219colare virtuale.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Acest model poate fi lesne extins \u0219i la alte tipuri de competen\u021be, devenind <strong>unul din modelele de formare permanent\u0103<\/strong> a profesorilor. Statul trebuie s\u0103 se implice activ \u00een producerea de resurse deschise \u0219i \u00een stimularea utiliz\u0103rii acestora \u2013 fapt ce nu implic\u0103 aloc\u0103ri financiare noi, ci aplicarea cu stricte\u021be a principiului <em>orice resurs\u0103 produs\u0103 cu bani publici va avea acces deschis<\/em>. Folosirea resurselor deschise permite un transfer continuu de expertiz\u0103 de la profesori mai experimenta\u021bi c\u0103tre ceilal\u021bi. Imagina\u021bi-v\u0103 acum un cadru didactic debutant, care trebuie s\u0103 produc\u0103 singur toate aceste resurse pentru clasa sa dintr-un sat oarecare; dar \u0219i unul care are acces imediat la o bogat\u0103 baz\u0103 de date cu resurse deschise produse de colegii s\u0103i de-a lungul timpului. Dac\u0103 vrem ca educa\u021bia s\u0103 fie una de calitate pentru to\u021bi copiii, al doilea model este cel pe care trebuie s\u0103 \u00eel c\u0103ut\u0103m.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen acest punct al discu\u021biei este util s\u0103 facem o parantez\u0103 cu privire la ideea de acreditare sau de standardizare. Unul dintre argumentele \u00eempotriva RED este cel al absen\u021bei standardelor de calitate. Cum putem s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 o resurs\u0103 este <em>bun\u0103<\/em> dac\u0103 nu avem un arbitru, o agen\u021bie independent\u0103 care s\u0103 o evalueze \u0219i acrediteze? Vom ar\u0103ta c\u0103, pe termen lung, acest aparent dezavantaj se transform\u0103 \u00eentr-un uria\u0219 avantaj. Este evident c\u0103 nu e fezabil s\u0103 avem o agen\u021bie capabil\u0103 s\u0103 administreze colosalul num\u0103r de resurse produse; o astfel de cale nu ar face dec\u00eet s\u0103 \u00eengroape subiectul. \u00cens\u0103 Internetul ne arat\u0103 puterea a ceea ce numim <em>peer evaluation<\/em>, adic\u0103 o evaluare \u00eentre egali. Dac\u0103 rezerva\u021bi online un hotel pe un website de profil, cu siguran\u021b\u0103 v\u0103 uita\u021bi la ce au spus al\u021bi c\u0103l\u0103tori care au stat acolo; atunci c\u00eend alege\u021bi o carte sau un film, v\u0103 uita\u021bi \u0219i la opiniile criticilor, dar mai nou \u0219i la ale altor cititori. \u00cen orice domeniu exist\u0103 forumuri \u0219i pagini de <em>testimoniale<\/em>, opinii ale unor oameni care au \u00eencercat acele servicii sau produse. Pe termen foarte scurt, astfel de pagini pot fi uneori manipulate prin publicarea unor opinii false, dar, de la un punct \u00eencolo, de c\u00eend avem o mas\u0103 critic\u0103 de <em>peer evaluators<\/em>, lucrurile func\u021bioneaz\u0103 corect, a\u0219a cum am constatat fiecare dintre noi folosind Internetul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen mod similar, resursele educa\u021bionale propuse vor fi validate chiar de c\u0103tre utilizatorii lor primari. Desigur, este necesar ca ace\u0219tia s\u0103 fie stimula\u021bi s\u0103 participe la discu\u021bie. Totu\u0219i, chiar \u0219i \u00een cazul unor comunit\u0103\u021bi create spontan, observ\u0103m o participare bun\u0103, voluntar\u0103, care duce la validarea unor resurse prin contribu\u021biile membrilor. Este un mecanism prin care, pe termen lung, se ob\u021bin rezultate remarcabile \u00een domenii precum: dezvoltarea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea programei \u0219i a materialelor didactice; organizarea programelor \u0219i a cursurilor \u00een desf\u0103\u0219urare; organizarea de sesiuni de interac\u021biune cu studen\u021bii \u0219i \u00eentre ace\u0219tia; dezvoltarea unor materiale \u0219i tehnici de predare de calitate; g\u0103sirea unor modalit\u0103\u021bi eficace de evaluare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Un model mai avansat de utilizare a RED \u00een formarea permanent\u0103 este cel al <strong>MOOC<\/strong> \u2013 Massive Open Online Courses. Am discutat anterior \u00een principal despre crearea \u0219i distribuirea resurselor educa\u021bionale. Ad\u0103ug\u00eend o component\u0103 de interac\u021biuni, putem discuta despre cursuri la distan\u021b\u0103, cu acces liber. Vorbim de a doua etap\u0103, pentru c\u0103 aceste cursuri pot fi construite pe baza materialelor acumulate \u00een timp. Totodat\u0103, s\u00eent necesare investi\u021bii \u00eentr-o platform\u0103 func\u021bional\u0103 \u0219i g\u0103sirea de resurse pentru costurile de func\u021bionare, inclusiv plata lectorilor. O posibil\u0103 surs\u0103 de finan\u021bare s\u00eent fondurile europene, cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet este o abordare \u00een deplin acord cu ini\u021biativa Opening Up Education<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\"><sup><sup><u>[4]<\/u><\/sup><\/sup><\/a> a Comisiei Europene. Pe termen lung, un centru na\u021bional de \u00eenv\u0103\u021bare la distan\u021b\u0103 pentru profesori, cu acces deschis, este o variant\u0103 ce merit\u0103 luat\u0103 \u00een seam\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Am plecat \u00een discu\u021bie de la una din problemele de fond ale form\u0103rii profesorilor, anume inadaptarea la nevoile \u00een continu\u0103 schimbare, ceea ce are impact negativ asupra calit\u0103\u021bii educa\u021biei. Am ar\u0103tat c\u00eeteva moduri \u00een care utilizarea resurselor educa\u021bionale deschise poate aduce beneficii concrete, \u00een principiu cu investi\u021bii minime:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li>\u00een formarea continu\u0103, unde ne lovim de con\u021binutul neactualizat al programelor, este util\u0103 identificarea \u0219i publicarea cu acces liber a celor mai bune resurse, create \u00een centrele de prestigiu, pentru a fi folosite \u00een toate universit\u0103\u021bile;<\/li>\n<li>\u00een formarea permanent\u0103, o platform\u0103 na\u021bional\u0103 de resurse deschise va permite transferul de expertiz\u0103 \u00eentre profesori, prin mecanisme cunoscute ca <em>peer education<\/em> \u0219i <em>peer evaluation<\/em>; un efect important este \u0219i reducerea inechit\u0103\u021bilor din sistem;<\/li>\n<li>situa\u021bie particular\u0103 \u00een care abordarea deschis\u0103 este util\u0103 e deprinderea competen\u021belor digitale, evit\u00eendu-se permanenta \u00eent\u00eerziere dat\u0103 de laten\u021ba adopt\u0103rii \u0219i implement\u0103rii unor politici noi privind educa\u021bia tehnologic\u0103;<\/li>\n<li>pe termen lung, se poate avea \u00een vedere crearea unui centru na\u021bional de \u00eenv\u0103\u021bare la distan\u021b\u0103, cu acces deschis, pe modelul MOOC.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\"><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\"><sup><sup><u>[1]<\/u><\/sup><\/sup><\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Relu\u0103m \u00een acest paragraf \u0219i \u00een urm\u0103toarele principalele idei din analiza <em>Educa\u021bie deschis\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentul preuniversitar din Rom\u00e2nia. Propunere de ac\u021biune<\/em>, disponibil\u0103 la http:\/\/datedeschise.fundatia.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Educa%C8%9Bie-Deschis%C4%83-%C3%AEn-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-preuniversitar.doc<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\"><sup><sup><u>[2]<\/u><\/sup><\/sup><\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Education For All 2000-2015: achievements and challenges, disponibil la: https:\/\/en.unesco.org\/gem-report\/report\/2015\/education-all-2000-2015-achievements-and-challenges#sthash.NKkqRFTg.dpbs<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\"><sup><sup><u>[3]<\/u><\/sup><\/sup><\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lessons from the drafting of national educational technology policies, disponibil la: <u>http:\/\/blogs.worldbank.org\/edutech\/lessons-drafting-national-educational-technology-policies<\/u><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\"><sup><sup><u>[4]<\/u><\/sup><\/sup><\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Textul complet disponibil la: <u>http:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/EN\/TXT\/?uri=celex:52013DC0654<\/u><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Didactica Pro&#8230;, nr. 1 (89) 2015 Rima BEZEDE, Centrul Educa\u021bional PRO DIDACTICA PROMOVAREA EDUCA\u0162IEI DESCHISE \u015eI A RESURSELOR EDUCA\u0162IONALE LIBERE Dinamica schimb\u0103rilor ce au loc \u00een lume, dar \u015fi \u00een Republica Moldova, constituie o provocare pentru to\u0163i actorii sistemului educa\u0163ional. Acceptarea \u015fi promovarea paradigmei postmoderne, bazate pe umanism \u015fi constructivism, abordarea educa\u0163iei din perspectiva celui [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/124"}],"collection":[{"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=124"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/124\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":545,"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/124\/revisions\/545"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/red.prodidactica.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=124"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}