{"id":151,"date":"2016-05-18T12:28:21","date_gmt":"2016-05-18T12:28:21","guid":{"rendered":"http:\/\/red.prodidactica.artsintez.md\/en\/?page_id=151"},"modified":"2016-09-07T08:44:28","modified_gmt":"2016-09-07T08:44:28","slug":"policy-brief","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/red.prodidactica.md\/en\/about-oer\/policy-brief\/","title":{"rendered":"OPEN EDUCATION IN MOLDOVA: HERE AND NOW"},"content":{"rendered":"
POLICY BRIEF\u00a0<\/strong><\/h5>\n

Didactica Pro…,<\/em> nr. 2 (96) 2016<\/strong><\/p>\n

Abstract:<\/em><\/strong> The study contains an essential summary of the education policy documents in the Republic of Moldova, concerning directly or indirectly \u2013 open educational resources (OER) in order to gather arguments related to the need and their usefulness for various education stakeholders. All these fall into an official context, followed by practical aspects of advantages of OER, their perspectives, but also some inherent limitations. The findings are presented in a extended manner and aims at: access to quality education to a larger number of people; improving quality of education through the assessment by the colleagues; mechanisms by which for a long-term, remarkable results regarding the development and improvement of curriculum and didactical materials are achieved; implementing programs and in-service training courses; organizing interaction sessions with pupils and students and between them; development of quality materials and teaching-learning techniques; finding effective ways of evaluation. The recommendations of the study include options and opportunities for the Republic of Moldova, insisting on the need to accelerate the process through public policy measures, through creation and use of OER, by complementarity, openness and diversification, starting from the rational strategic and prospective planning. We recommend some concrete measures such as: creation of virtual school libraries; introduction of free licenses; development of open textbooks; smart planning through extending consultation outside of the usual circle; permanent public communication; avoid dependence on one or several suppliers; in-service training and ongoing support; adjusting legislation and methodologies; anticipating change, long-term planning of budget etc.<\/em><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/em><\/strong>Studiul con\u0163ine un rezumat esen\u0163ializat al documentelor de politic\u0103 educa\u0163ional\u0103 din R.Moldova care vizeaz\u0103, direct sau indirect, resursele educa\u0163ionale deschise (RED), cu scopul de a aduna argumente legate de necesitatea \u015fi utilitatea lor pentru diver\u015fi actori educa\u0163ionali. S\u00eent prezentate: contextul oficial, avantajele \u015fi perspectivele RED, dar \u015fi unele limite inerente. Concluziile vizeaz\u0103: accesul la educa\u0163ia de calitate pentru un num\u0103r mai mare de persoane; cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei prin evaluarea de c\u0103tre colegi; mecanisme prin care se ob\u0163in rezultate remarcabile \u00een dezvoltarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea curricula, a materialelor didactice; realizarea programelor \u015fi a cursurilor de formare continu\u0103; organizarea unor sesiuni de interac\u0163iune cu elevii \u015fi studen\u0163ii \u015fi \u00eentre ace\u015ftia; elaborarea unor materiale \u015fi tehnici de predare-\u00eenv\u0103\u0163are de calitate; g\u0103sirea unor modalit\u0103\u0163i eficace de evaluare. Recomand\u0103rile studiului includ op\u0163iuni \u015fi oportunit\u0103\u0163i pentru R.Moldova, insist\u00eendu-se pe necesitatea acceler\u0103rii procesului prin: m\u0103suri de politic\u0103 public\u0103, crearea \u015fi utilizarea RED, complementaritate, deschidere \u015fi diversificare, pornind de la o planificare strategic\u0103 ra\u0163ional\u0103 \u015fi prospectiv\u0103 \u2013 crearea bibliotecilor \u015fcolare virtuale, introducerea licen\u0163elor libere, elaborarea manualelor deschise, planificarea inteligent\u0103 prin extinderea consult\u0103rii \u00een afara cercului tradi\u0163ional; evitarea dependen\u0163ei de c\u0103tre unul sau c\u00ee\u0163iva furnizori, formarea continu\u0103 \u015fi sprijinul permanent, adaptarea legisla\u0163iei \u015fi a metodologiilor, anticiparea schimb\u0103rii, planificarea bugetar\u0103 pe termen lung etc.<\/em><\/p>\n

Keywords:<\/em><\/strong> open education, open educational resources, education policy documents, legislation, free licenses, virtual school libraries, prospective planning.<\/em><\/p>\n

\u00a0INTRODUCERE<\/strong><\/p>\n

Dezvoltarea rapid\u0103 a TIC ofer\u0103 noi oportunit\u0103\u0163i \u015fi provoc\u0103ri pentru toate sferele activit\u0103\u0163ii umane. Educa\u0163ia nu este o excep\u0163ie, integrarea acestora \u00een domeniu constituind o provocare global\u0103. Totu\u015fi, chestiunea accesului<\/em> este deocamdat\u0103 pe agenda zilei, fiind str\u00eens legat\u0103 de acoperirea financiar\u0103. Numeroase exemple relev\u0103 faptul c\u0103 noile tehnologii contribuie, prin costurile lor ridicate, la sporirea decalajului dintre s\u0103raci \u015fi boga\u0163i, dintre rural \u015fi urban, dintre centru \u015fi periferii etc. Unul dintre r\u0103spunsurile cele mai recente \u015fi mai promi\u0163\u0103toare la problema dat\u0103 este educa\u0163ia deschis\u0103<\/em>, care presupune acces deschis \u015fi egal la educa\u0163ie, la resursele educa\u0163ionale deschise<\/em>, competen\u0163e digitale pentru profesori \u015fi elevi, transparen\u0163\u0103 \u015fi integritate \u00een \u015fcoli. Conceptul de resurse educa\u0163ionale deschise <\/em>(RED) este unul dintre rezultatele evolu\u0163iei fire\u015fti a interac\u0163iunii dintre cele dou\u0103 ramuri \u2013 educa\u0163ie \u015fi TIC. Conform defini\u0163iei propuse de UNESCO \u00een anul 2002, REDs\u00eent resurse educa\u0163ionale care pot fi utilizate \u015fi reutilizate de oricine \u00een mod liber, f\u0103r\u0103 restric\u0163ii tehnologice, juridice \u015fi costuri.<\/em> Folosirea acestora \u00een realizarea de programe publice reprezint\u0103 unul dintre principiile de baz\u0103 ale bunei guvern\u0103ri: ceea ce este produs pe bani publici ar trebui s\u0103 fie disponibil pe larg publicului, \u00een mod gratuit.<\/p>\n

Reforma, desf\u0103\u015furat\u0103 inclusiv cu sprijin interna\u0163ional, accentueaz\u0103 relevan\u0163a competen\u0163elor digitale \u015fi a TIC \u00een domeniu, \u00een calitate de vectori majori fiind Codul Educa\u0163iei \u015fi Strategia Educa\u0163ia \u2212 2020<\/em>, care stipuleaz\u0103: a m\u0103ri eficien\u0163a sistemului educa\u0163ional, extinderea \u015fi diversificarea serviciilor educa\u0163ionale prin dezvoltarea oportunit\u0103\u0163ilor oferite de tehnologia informa\u0163iei\u00a0 \u015fi a comunica\u0163iilor.<\/em> Activitatea de producere a RED \u00een R.Moldova este \u00een stadiu incipient, dar exist\u0103 importante oportunit\u0103\u0163i \u015fi angajamente pentru viitor.<\/p>\n

Scopul<\/strong> studiului const\u0103 \u00een preg\u0103tirea accesului publicului interesat (cadre didactice, studen\u0163i, cercet\u0103tori etc.) la finan\u0163area transparent\u0103 pentru crearea de RED, la promovarea\/instituirea conceptului respectiv prin con\u015ftientizare, sus\u0163inere, formare de coali\u0163ie, astfel asigur\u00eendu-se accesul la educa\u0163ia de calitate pentru to\u0163i.<\/p>\n

Obiectivele specifice <\/strong>se axeaz\u0103 pe introducerea conceptului RED pe agenda public\u0103; facilitarea cre\u0103rii unei coali\u0163ii RED \u00een R.Moldova; ini\u0163ierea campaniei de promovare a unor modific\u0103ri \u00een documentele reglatorii, importante pentru implementarea RED la nivel de politici publice; oferirea unui cadru larg pentru elaborarea \u015fi folosirea RED, sensibilizarea publicului pentru utilizarea acestora.<\/p>\n

\u00a0CONTEXT OFICIAL<\/strong><\/p>\n

Vom parcurge \u00een mod analitic mai multe surse de informare digital\u0103 \u015fi institu\u0163ii aferente din R.Moldova care favorizeaz\u0103 \u015fi preg\u0103tesc terenul pentru promovarea RED. Actualmente, nu avem un cadru legislativ pentru dezvoltarea \u015fi exploatarea RED. Atest\u0103m tentative \u00een activitatea unor practicieni care au condus la necesitatea coagul\u0103rii eforturilor prin constituirea Coali\u0163iei pentru resurse educa\u0163ionale deschise<\/em>. Se poate vorbi de o preocupare la nivelul Ministerului Educa\u0163iei, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare dorin\u0163a de a ini\u0163ia elaborarea manualelor digitale, proiectul Cadrului de Referin\u0163\u0103 al Curriculumului Na\u0163ional. Deci nu exist\u0103 o practic\u0103 RED definitorie, doar ac\u0163iuni \u015fi proiecte care au poten\u0163ialul de a se transforma \u00eentr-o mi\u015fcare conturat\u0103.<\/p>\n

Cadrul legal. <\/strong>Pe parcursul scurtei sale istorii ca stat independent \u015fi suveran, care a coincis cu saltul fantastic al TIC, autorit\u0103\u0163ile R.Moldova au adoptat mai multe documente reglatorii (legi, hotar\u00eeri de guvern) \u00een domeniu. Le vom parcurge \u00een mod secven\u0163ial, cronologic, demonstr\u00eend preocup\u0103rile oficiale de durat\u0103.<\/p>\n

Legea privind accesul la informa\u0163ie\u00a0<\/em><\/strong>nr. 982-XIV din 11.05.2000 reglementeaz\u0103: a) raporturile dintre furnizorul de informa\u0163ii \u015fi persoana fizic\u0103 sau juridic\u0103 \u00een procesul de asigurare \u015fi realizare a dreptului constitu\u0163ional de acces la informa\u0163ie; b) principiile, condi\u0163iile, c\u0103ile \u015fi modul de realizare a accesului la informa\u0163iile oficiale aflate \u00een posesia furnizorilor de informa\u0163ii; d) drepturile solicitan\u0163ilor de informa\u0163ii; e) obliga\u0163iile furnizorilor de informa\u0163ii; f) modalitatea ap\u0103r\u0103rii dreptului de acces la informa\u0163ie.<\/p>\n

Legea cu privire la informatic\u0103\u00a0<\/em><\/strong>nr. 1069-XIV din 22.06.2000 stabile\u015fte: art.1 \u2013 \u201cprincipalele reguli \u015fi condi\u0163ii de activitate \u00een domeniul informaticii \u00een R.Moldova, drepturile \u015fi obliga\u0163iile statului, ale persoanelor juridice \u015fi fizice \u00een procesul cre\u0103rii, administr\u0103rii, utiliz\u0103rii \u015fi \u00eentre\u0163inerii sistemelor informatice, principiile \u015fi m\u0103surile de asigurare a libert\u0103\u0163ii \u015fi protec\u0163iei datelor \u00een sistemele informatice, dreptul de acces la serviciile informatice\u201c; art. 29 \u2013\u201cObiecte ale dreptului de proprietate \u00een domeniul informaticii pot fi: resursele informa\u0163ionale \u015fi datele, cum ar fi: b\u0103ncile de date, bazele de date, fi\u015fierele textuale, grafice \u015fi audiovizuale, precum \u015fi p\u0103r\u0163i de sine st\u0103t\u0103toare ale acestora\u201c; art. 30 \u2013 \u201cDreptul de proprietate asupra produsului informatic \u00eel ob\u0163in: a) creatorul \u2013 \u00een urma cre\u0103rii produsului informatic cu for\u0163e proprii \u015fi pe cont propriu; b) persoana care a f\u0103cut comand\u0103 de creare a produsului informatic \u015fi a finan\u0163at toate lucr\u0103rile aferente cre\u0103rii acestuia \u2013 \u00een baza contractului \u00eencheiat cu creatorul produsului informatic; c) persoana juridic\u0103 sau fizic\u0103 ce inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 programul sau baza de date \u2013 \u00een baza contractului \u00eencheiat cu proprietarul produsului informatic; d) mo\u015ftenitorii \u015fi al\u0163i succesori de drepturi ai proprietarului \u2013 conform legisla\u0163iei\u201c.<\/p>\n

Legea cu privire la informatizare \u015fi la resursele informa\u0163ionale de stat\u00a0<\/em><\/strong>nr. 467-XV din 21.11.2003 stabile\u015fte regulile de baz\u0103 \u015fi condi\u0163iile de activitate \u00een domeniul cre\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii infrastructurii informa\u0163ionale na\u0163ionale ca mediu de func\u0163ionare a societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale din R.Moldova; reglementeaz\u0103 raporturile juridice care apar \u00een procesul de creare, formare \u015fi utilizare a resurselor informa\u0163ionale automatizate de stat, a tehnologiilor, sistemelor \u015fi re\u0163elelor informa\u0163ionale.<\/p>\n

Legea privind dreptul de autor \u015fi drepturile conexe<\/em><\/strong> nr. 139 din 02.07.2010 reglementeaz\u0103 raporturile ce apar la crearea \u015fi valorificarea operelor literare, artistice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice (drepturi de autor), a interpret\u0103rilor, fonogramelor, videogramelor \u015fi emisiunilor organiza\u0163iilor de difuziune (drepturi conexe), precum \u015fi alte drepturi recunoscute \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activitatea intelectual\u0103 din domeniul literaturii, artei \u015fi \u015ftiin\u0163ei.<\/p>\n

Legea cu privire la reutilizarea informa\u0163iilor din sectorul public <\/em><\/strong>nr. 305 din 26.12.2012 creeaz\u0103 cadrul necesar aplic\u0103rii Directivei 2003\/98\/CE a Parlamentului European \u015fi a Consiliului din 17.11. 2003 privind reutilizarea informa\u0163iilor din sectorul public.<\/p>\n

Strategia Na\u0163ional\u0103 de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale. Moldova digital\u0103 <\/em><\/strong>\u2013 2020<\/em><\/strong>, aprobat\u0103 prin Hot.Guv. nr. 857 din 31.10.2013, este orientat\u0103 spre crearea condi\u0163iilor prin interven\u0163ia minim\u0103 a statului, dar cu efect maxim pentru dezvoltarea societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale, concentr\u00eend eforturile pe trei piloni: I) Infrastructur\u0103 \u015fi acces<\/em> \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea conectivit\u0103\u0163ii \u015fi accesului la re\u0163ea; II) Con\u0163inut digital \u015fi servicii electronice<\/em>\u2013 promovarea gener\u0103rii con\u0163inutului \u015fi serviciilor digitale; III) Capacit\u0103\u0163i \u015fi utilizare<\/em> \u2013 consolidarea alfabetiz\u0103rii \u015fi competen\u0163elor digitale, pentru a permite inovarea \u015fi a stimula utilizarea. Strategia indic\u0103 una dintre cele mai importante probleme: cea a con\u0163inutului digital \u015fi a serviciilor – \u201cfactorii esen\u0163iali care ofer\u0103 beneficii pentru societate \u015fi economia oric\u0103rei \u0163\u0103ri \u015fi reprezint\u0103 o surs\u0103 poten\u0163ial\u0103 major\u0103 de noi locuri de munc\u0103 \u015fi de cre\u015ftere economic\u0103. Con\u0163inutul digital <\/em>este definit ca orice informa\u0163ie \u00een format electronic supus\u0103 urm\u0103toarelor procese: crearea, colectarea, administrarea, procesarea, stocarea, diseminarea, accesarea, utilizarea \u015fi reutilizarea, desfiin\u0163area.<\/p>\n

Strategia accentueaz\u0103 c\u0103 de\u015fi pe parcursul anilor preceden\u0163i Guvernul a f\u0103cut eforturi pentru implementarea TIC \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul general (800 de clase de computere, programul SALT<\/em>, deschiderea cel pu\u0163in a unei clase de calculatoare \u00een fiecare \u015fcoal\u0103, acces la Internet \u00een band\u0103 larg\u0103, softuri didactice), acestea nu s\u00eent integrate pe deplin \u00een procesul didactic. Cu toate c\u0103 nivelul echip\u0103rii institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent general a crescut, lipse\u015fte managementul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi bugetarea pentru laboratoarele de calculatoare, iar majoritatea programelor software proprietare nu s\u00eent asigurate cu licen\u0163e, totodat\u0103, softul deschis are o utilizare sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n

Se prev\u0103d ac\u0163iuni pentru inventarierea con\u0163inutului informa\u0163ional existent pe domenii, evaluarea necesit\u0103\u0163ilor de transformare a acestuia \u00een format digital, elaborarea planurilor pentru digitizarea con\u0163inutului pe domenii \u015fi oferirea accesului la acesta, diversificarea \u015fi adaptarea con\u0163inutului pentru accesare de c\u0103tre persoanele cu nevoi speciale (v\u00eerstnici, persoane cu dizabilit\u0103\u0163i etc.), elaborarea \u015fi diseminarea recomand\u0103rilor privind accesarea con\u0163inutului digital \u00een spa\u0163iul Internet pentru copii \u015fi maturi, inclusiv prin prisma pericolelor existente, elaborarea cursurilor \u00een format electronic pentru facilitarea accesului la studii \u015fi aplica\u0163ii (software) educa\u0163ionale, prevederea \u00een planurile de finan\u0163are a institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent a mijloacelor financiare destinate procur\u0103rii de echipamente \u015fi softuri, crearea de biblioteci virtuale.<\/em><\/p>\n

Parcurg\u00eend literatura de specialitate \u015fi documentele de politici, remarc\u0103m c\u0103 nu exist\u0103 o defini\u0163ie universal acceptat\u0103 a con\u0163inutului digital<\/em>. De exemplu, o surs\u0103 \u00eel define\u015fte ca orice informa\u0163ie disponibil\u0103 pe Internet (sau \u00een alte re\u0163ele) pentru reg\u0103sire de c\u0103tre utilizator, inclusiv pagini web, imagini, muzic\u0103, documente audio \u015fi video, c\u0103r\u0163i, drivere \u015fi desc\u0103rc\u0103ri de software, precum \u015fi materiale de referin\u0163\u0103 educa\u0163ionale \u015fi de formare profesional\u0103.<\/p>\n

La capitolele Guvernare, atest\u0103m Concep\u0163ia privind principiile datelor guvernamentale deschise<\/em><\/strong>,\u00a0<\/em>\u00een care este descris\u0103 situa\u0163ia \u00een domeniu: \u201e\u00cen R.Moldova, ini\u0163iativa datelor deschise a fost lansat\u0103 \u00een aprilie 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise\u00a0<\/em>(www.date.gov.md), \u00een vederea promov\u0103rii transparen\u0163ei, a eficien\u0163ei administrative, a responsabilit\u0103\u0163ii publice \u015fi a poten\u0163ialului economic al reutiliz\u0103rii\u201c. Ini\u0163iativa face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis \u015fi reprezint\u0103 unul dintre pilonii Programului strategic de modernizare tehnologic\u0103 a guvern\u0103rii (eTransformare)<\/em><\/strong>, aprobat prin Hot. Guv. nr. 710 din 20.09.2011. Ideea unei administra\u0163ii deschise a fost sus\u0163inut\u0103 prin Dispozi\u0163ia Prim-ministrului nr. 43 din 29.04.2011, conform c\u0103reia institu\u0163iile publice trebuie s\u0103 plaseze lunar pe portalul datelor deschise c\u00eete 3 seturi de date \u015fi s\u0103 le actualizeze pe cele existente. \u00centru valorificarea poten\u0163ialului economic al datelor guvernamentale, s-a aprobat Legea nr. 305 din 26.12. 2012 cu privire la reutilizarea informa\u0163iilor din sectorul public, precum \u015fi Hot. Guv. nr. 886 din 8.11.2013 Pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 305 din 26.12.2012 privind reutilizarea informa\u0163iilor din sectorul public<\/em>, care elimin\u0103 barierele \u00een accesarea \u015fi reutilizarea informa\u0163iilor publice. \u00cen acest context, se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u201e\u00een plan interna\u0163ional, tot mai multe guverne adopt\u0103 ini\u0163iativa datelor deschise prin lansarea portalului datelor deschise sau prin adoptarea cadrului normativ relevant\u201c [19]. \u00cen anul 2012, \u00een cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschis\u0103, majoritatea \u0163\u0103rilor au \u00eenaintat angajamente na\u0163ionale \u00een domeniul datelor deschise, iar \u00een 2013 \u0163\u0103rile G8 au semnat Carta Datelor Deschise (Open Data Charter). \u00cen vederea racord\u0103rii cadrului normativ la evolu\u0163iile datelor deschise, Uniunea European\u0103 a amendat Directiva 2003\/98\/CE privind reutilizarea informa\u0163iilor din sectorul public, pentru a consolida poten\u0163ialul informa\u0163iilor publice \u015fi a-l folosi \u00een cel mai eficient mod. Legea nr. 305 din 26.12.2012 a fost elaborat\u0103 \u00een conformitate cu ultima versiune a Directivei UE privind reutilizarea informa\u0163iilor publice. Datele guvernamentale deschise ofer\u0103 un poten\u0163ial enorm pentru dezvoltarea economic\u0103, pot contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea serviciilor publice, la o guvernare mai transparent\u0103 \u015fi responsabil\u0103. Accesul la ele\u00a0 permite dezvoltarea \u015fi generarea de noi idei \u015fi servicii cu impact social \u015fi economic.<\/p>\n

Pentru o viziune mai clar\u0103, invoc\u0103m experien\u0163a interna\u0163ional\u0103 \u00een domeniu. Conform raportului Open Data: Unlocking innovation and performance with liquid information<\/em> (2013) al McKinsey Global Institute, se estimeaz\u0103 c\u0103 doar 7 domenii (educa\u0163ie, transport, electricitate, produse de larg consum, petrol \u015fi gaze, s\u0103n\u0103tate \u015fi credite de consum) ar putea genera o valoare ad\u0103ugat\u0103 pentru economia global\u0103 de 3,2-5,4 trilioane de dolari SUA pe an, ca rezultat al datelor deschise, care au dat na\u015ftere la sute de afaceri \u015fi au contribuit la definirea de noi produse \u015fi servicii, la cre\u015fterea eficien\u0163ei \u015fi eficacit\u0103\u0163ii opera\u0163iunilor. Conform studiului Review of recent studies on PSI re-use and related market development<\/em> (2011), valoarea pie\u0163ei informa\u0163iilor din sectorul public \u00een UE a constituit 28 mld. EUR, iar beneficiile anuale legate de deschiderea informa\u0163iilor \u015fi facilitarea accesului la ele \u2013 cca 40 mld. EUR. Datele publice poart\u0103 o valoare economic\u0103 mai mare atunci c\u00eend respect\u0103 un \u015fir de principii universale \u015fi s\u00eent deschise spre reutilizare. Organiza\u0163iile neguvernamentale Sunlight Foundation \u015fi W3C (World Wide Web Consortium) \u00eenc\u0103 \u00een 2009 au setat principiile universale ale datelor guvernamentale deschise, care au fost adoptate ulterior de guverne \u015fi \u00eencorporate \u00een documentele interne de politici privind datele deschise.\u00cen R.Moldova, acestea s\u00eent stabilite prin Concep\u0163ia privind principiile datelor guvernamentale deschise<\/em> \u015fi definesc procesul de publicare a datelor de c\u0103tre ministere, alte autorit\u0103\u0163i administrative centrale subordonate Guvernului \u015fi structuri organiza\u0163ionale din sfera lor de competen\u0163\u0103 (autorit\u0103\u0163i administrative din subordine, institu\u0163ii publice \u015fi \u00eentreprinderi de stat \u00een care ministerul sau alt\u0103 autoritate administrativ\u0103 central\u0103 are calitatea de fondator), precum \u015fi de c\u0103tre institu\u0163iile publice autonome, \u00eentru asigurarea dreptului cet\u0103\u0163enilor de a accesa liber datele publice \u015fi de a le reutiliza \u00een conformitate cu prevederile legale.<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi ordine de idei, men\u0163ion\u0103m activitatea Centrului de Guvernare Electronic\u0103<\/em><\/strong> (eGovernment), fondat\u0103 de Cancelaria de Stat, care are ca scop \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii actului de guvernare prin aplicarea intens\u0103 a tehnologiilor informa\u0163ionale \u015fi de comunica\u0163ii. Func\u0163iile de baz\u0103 ale acesteia s\u00eent: planificarea strategic\u0103, managementul proiectelor \u015fi implementarea sistemelor TIC\u00a0 pentru Guvern; elaborarea foii de parcurs<\/em> pentru dezvoltarea TIC \u00een R.Moldova, proiectarea infrastructurii de baz\u0103, dezvoltarea for\u0163ei de munc\u0103 calificate \u015fi impulsionarea progresului tehnologic; promovarea eTransform\u0103rii \u015fi cre\u015fterea gradului de utilizare a TIC de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni. Institu\u0163ia exercit\u0103 urm\u0103toarele atribu\u0163ii: participarea la elaborarea standardelor \u015fi a reglement\u0103rilor tehnice \u00een domeniul guvern\u0103rii electronice \u015fi implementarea acestora; acordarea de asisten\u0163\u0103 la realizarea proiectelor de implementare a serviciilor publice electronice; elaborarea proiectelor \u015fi a caietelor de sarcini privind implementarea serviciilor electronice \u00een administra\u0163ia public\u0103; dezvoltarea \u015fi administrarea portalului guvernamental, a sistemului unic de circula\u0163ie a documentelor electronice, a sistemului de po\u015ft\u0103 electronic\u0103 \u015fi a centrului de certificare a cheilor publice ale autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice; acordarea asisten\u0163ei autorit\u0103\u0163ilor publice centrale privind dezvoltarea proiectelor \u00een domeniul guvern\u0103rii electronice; analiza st\u0103rii \u015fi a tendin\u0163elor dezvolt\u0103rii pie\u0163ei na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale a serviciilor electronice \u015fi elaborarea propunerilor de perfec\u0163ionare a mecanismului de reglementare a acesteia; participarea la dezvoltarea sistemului de preg\u0103tire \u015fi perfec\u0163ionare a cadrelor \u00een domeniu; proiectarea, implementarea \u015fi administrarea infrastructurii informa\u0163ionale \u015fi de comunica\u0163ii unice a guvern\u0103rii electronice etc.<\/p>\n

Institutul pentru o Guvernare Deschis\u0103<\/em><\/strong>,<\/em><\/strong>Banca Mondial\u0103\u00a0<\/em><\/strong>\u015fi\u00a0Centrul de Guvernare Electronic\u0103 <\/em><\/strong>au organizat un eveniment public cu genericul\u00a0Colaborarea dintre guvern \u015fi societatea civil\u0103 \u00een contextul agendei pentru o guvernare deschis\u0103, care<\/em>a avut loc cu o lun\u0103 \u00eenaintea Summitului global al Parteneriatului pentru Guvernare Deschis\u0103 din Mexic, la care au participat reprezentan\u0163i din cele 65 de \u0163\u0103ri membre [21]. Deoarece unul dintre principiile-cheie ale Parteneriatului este colaborarea dintre guvern \u015fi societatea civil\u0103, la eveniment \u00a0 s-au analizat: a) modalit\u0103\u0163ile de colaborare pe viitor \u2013 de la co-crearea\/co-designul planului de ac\u0163iuni pentru o guvernare deschis\u0103 la implementare, monitorizare \u015fi evaluare; b) platformele de colaborare, practicile de succes ale \u0163\u0103rilor membre aplicabile la noi. Guvernul R.Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Guvernare Deschis\u0103 \u00een anul 2012, implement\u00eend de atunci dou\u0103 planuri de ac\u0163iuni ce \u0163in de transparen\u0163\u0103, date deschise \u015fi participare civic\u0103. \u00cen anul 2016, Guvernul R.Moldova are responsabilitatea, \u00een calitate de membru al acestei ini\u0163iative globale, s\u0103 elaboreze \u015fi s\u0103 prezinte al treilea plan de ac\u0163iuni pentru 2016-2017.<\/p>\n

Centrul de Guvernare Electronic\u0103\u00a0<\/em><\/strong>\u015fi\u00a0Institutul pentru o Guvernare Deschis\u0103<\/em><\/strong>au lansat un apel c\u0103tre organiza\u0163iile societ\u0103\u0163ii civile, reprezentan\u0163ii din sectorul privat, exper\u0163ii independen\u0163i etc. de a face parte din Grupul de lucru pentru o Guvernare Deschis\u0103<\/em><\/strong>,<\/em> care are rolul de mecanism de coordonare a agendei de guvernare deschis\u0103, membrii acestuia fiind implica\u0163i la toate etapele de co-creare, implementare, monitorizare \u015fi evaluare a celui de-al treilea plan de ac\u0163iuni. Responsabilit\u0103\u0163ile grupului s\u00eent: <\/strong>organizarea, inclusiv moderarea\/facilitarea \u015fedin\u0163elor de co-creare \u015fi a celor consultative cu actorii-cheie \u00een contextul elabor\u0103rii Planului Na\u0163ional de Ac\u0163iuni pentru 2016-2017; diseminarea informa\u0163iei despre importan\u0163a acestui plan, precum \u015fi despre rolul contribu\u0163iilor din partea comunit\u0103\u0163ii; reprezentarea intereselor Guvernului \u015fi ale societ\u0103\u0163ii civile \u00een plan, identificarea provoc\u0103rilor care ar putea ap\u0103rea \u00een procesul de implementare, oferind suport \u015fi expertiz\u0103; documentarea practicilor implementate \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea rezultatelor etc.<\/p>\n

R.Moldova, ca \u015fi Rom\u00e2nia, este momentan activ\u0103 \u00een aceast\u0103 mi\u015fcare, cu prec\u0103dere prin traininguri \u015fi cursuri pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul preuniversitar \u015fi cel universitar, prin diferite evenimente na\u0163ionale legate de resursele deschise create de profesori. Exist\u0103 \u015fi c\u00eeteva comunit\u0103\u0163i puternice \u00een jurul temelor software liber, acces deschis, date deschise, licen\u0163e libere, care dezvolt\u0103 materialele RED \u015fi organizeaz\u0103 evenimente pe acest subiect. Proiectele descrise mai jos \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u00een esen\u0163\u0103 filozofia din spatele RED, singurul impediment major este c\u0103 acestea omit, de obicei, s\u0103 atribuie o licen\u0163\u0103 deschis\u0103 materialelor create. O licen\u0163\u0103 este un document care specific\u0103 ce po\u0163i \u015fi ce nu po\u0163i s\u0103 faci cu o crea\u0163ie, fie c\u0103 este vorba de un sunet, un text, o imagine sau materiale multimedia.<\/p>\n

Oric\u00eet de revolu\u0163ionare ar fi unele tendin\u0163e, \u00een condi\u0163iile socioculturale \u015fi economice ale \u0163\u0103rii noastre, manualul \u015fcolar are un rol foarte important. \u00cen art. 41din Codul Educa\u0163iei atest\u0103m: \u201e(1) \u00cen institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent general se utilizeaz\u0103 manuale \u015fcolare, elaborate \u00een baza Curriculumului Na\u0163ional, selectate \u015fi editate prin concurs, \u00een baza unui regulament aprobat de Ministerul Educa\u0163iei.(2) \u00cen institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent general se pot utiliza \u015fi manuale alternative, elaborate \u00een baza Curriculumului Na\u0163ional, selectate pe baz\u0103 de concurs \u015fi recomandate de Ministerul Educa\u0163iei. (3) Elevii din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul primar s\u00eent asigura\u0163i cu manuale \u015fcolare \u00een mod gratuit. (4) Elevii claselor V-XII s\u00eent asigura\u0163i cu manuale \u015fcolare conform schemei de \u00eenchiriere aprobate de Ministerul Educa\u0163iei. (5) Elevii din familiile social-vulnerabile beneficiaz\u0103 de facilit\u0103\u0163i la \u00eenchirierea manualelor \u015fcolare, \u00een condi\u0163iile stabilite de Guvern\u201d [2]. \u00cen Strategia Educa\u0163ia \u2013 2020<\/em>, \u00een analiza SWOT a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului general, la punctele forte se men\u0163ioneaz\u0103 \u201easigurarea tuturor elevilor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul general-obligatoriu cu manuale prin intermediul schemei de \u00eenchiriere<\/em>\u201d [1] \u2013 aspect important, dar care oarecum plafoneaz\u0103 \u015fi nu este suficient \u00een situa\u0163ia \u00een care pia\u0163a educa\u0163ional\u0103 este invadat\u0103 de resurse educa\u0163ionale care \u00eei provoac\u0103 pe beneficiari din multiple perspective.<\/p>\n

\u00cen art. 128 din Cod se stipuleaz\u0103 c\u0103: \u201e(5) Bibliotecile din institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent pot crea consor\u0163ii pentru achizi\u0163ia partajat\u0103 \u015fi utilizarea \u00een comun a surselor documentare (baze de date, reviste electronice); (6) La nivel na\u0163ional pot fi organizate biblioteci \u015fcolare virtuale cu func\u0163ii de eLearning, cu fonduri de curricula \u015fcolare, proiecte didactice, ghiduri metodologice, manuale electronice, exemple de teste docimologice etc.\u201d. \u00cenStrategia Educa\u0163ia \u2212 2020<\/em>reg\u0103sim: \u201eComunicarea la nivel de management \u015fcolar este dominat\u0103 de metode clasice \u2013 adun\u0103ri, scrisori pe suport de h\u00eertie etc. Utilizarea TIC \u00een managementul institu\u0163iilor \u015fcolare ar permite eficientizarea timpului \u015fi mic\u015forarea cheltuielilor. Totodat\u0103, ar permite transparentizarea procesului educa\u0163ional \u015fi disciplinarea profesorilor prin crearea registrelor electronice, dezvoltarea \u015fi plasarea con\u0163inuturilor digitale \u015fi a temelor pentru acas\u0103 \u00een format electronic pentru vizualizarea de c\u0103tre elevi \u015fi p\u0103rin\u0163i, ar servi \u00een comunitate drept exemplu pentru utilizarea eficient\u0103 a TIC\u201d [1, p. 28].<\/p>\n

\u00cen luna octombrie 2015, Ministerul Educa\u0163iei a anun\u0163at dezbateri publice cu privire la aprobarea Concep\u0163iei manualului digital<\/em>, care prevede implementarea acestuia \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul preuniversitar \u00een dou\u0103 etape: implementarea experimental\u0103 \u015fi implementarea la nivel na\u0163ional. Fiecare etap\u0103 va dura cel pu\u0163in patru ani. Potrivit concep\u0163iei, taxa de \u00eenchiriere a manualelor va acoperi costurile de elaborare at\u00eet a manualului digital, c\u00eet \u015fi a celui tip\u0103rit. Documentul con\u0163ine un chestionar, 63% din profesorii \u015fi 72% din elevii intervieva\u0163i recunosc\u00eend c\u0103 au deja o experien\u0163\u0103 de utilizare a manualelor digitale: \u201eMai mult de jum\u0103tate din responden\u0163i opteaz\u0103 pentru \u00eenlocuirea treptat\u0103 a manualelor tradi\u0163ionale prin manuale digitale \u015fi utilizarea \u00een viitor doar a acestora\u201d. Paginile manualelor digitale vor fi identice cu cele ale c\u0103r\u0163ilor tip\u0103rite, vor cuprinde integral con\u0163inutul acestora, dar \u015fi elemente specifice: exerci\u0163ii interactive, anima\u0163ii, secven\u0163e video, imagini \u015fi simul\u0103ri etc. Manualele digitale vor fi distribuite gratuit, pe un anumit purt\u0103tor static de memorie, dar vor putea fi accesate \u015fi on-line. \u00cen primii doi ani, Ministerul Educa\u0163iei va selecta pentru utilizarea c\u0103r\u0163ilor digitale c\u00eeteva \u015fcoli, care vor corespunde cerin\u0163elor \u00eenaintate fa\u0163\u0103 de infrastructura digital\u0103. La solicitare, \u00een e\u015fantion vor fi incluse \u015fi alte institu\u0163ii. Aplica\u0163ia va putea fi accesat\u0103 de pe orice dispozitiv electronic. Conform calculelor preliminare, producerea unui manual digital va costa cca 240000 de lei, ceea ce \u00eenseamn\u0103 de dou\u0103 ori mai pu\u0163in dec\u00eet \u00een cazul c\u0103r\u0163ilor tip\u0103rite. Primul manual digital va ap\u0103rea \u00een 2016. Profesorii aprob\u0103 inova\u0163ia, dar au \u015fi unele rezerve. \u015ei elevii salut\u0103 ini\u0163iativa. Totu\u015fi, unii nu doresc s\u0103 se despart\u0103 definitiv de manualele tip\u0103rite. Concep\u0163ia manualului digital se reg\u0103se\u015fte \u00een programul de dezvoltare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului p\u00een\u0103 \u00een anul 2020 [25].<\/p>\n

\u00cen varianta de proiect aCadrului de Referin<\/em>\u0163\u0103<\/em> al noului Curriculum Na<\/em>\u0163<\/em>ional<\/em> (2015), \u00een Capitolul VI.Curriculumul Na<\/em>\u0163<\/em>ional: documente opera<\/em>\u0163<\/em>ionale<\/em>, la paragraful dedicat resurselor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, dup\u0103 manuale \u015fi materiale didactice, se ofer\u0103 spa\u0163iu suficient pentru RED, care: \u201ereprezint\u0103 materiale de predare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are disponibile gratuit pentru orice utilizator, fie c\u0103 este vorba despre un profesor, un elev sau o persoan\u0103 care se autoinstruie\u015fte. RED includ cursuri, module, programe, prezent\u0103ri, sarcini de lucru, \u00eentreb\u0103ri, activit\u0103\u0163i \u00een clase \u015fi laboratoare, materiale pedagogice, jocuri, simul\u0103ri \u015fi multe alte resurse digitale din \u00eentreaga lume, urmate de explica\u0163iile de rigoare la seturile multimedia \u015fi softurile educa\u0163ionale\u201d [22, pp. 33-34].<\/p>\n

Totodat\u0103, Ministerul Educa\u0163iei a aprobat Standardele de competen\u0163e digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial \u015fi liceal\u00a0<\/em><\/strong>(ordinul nr. 862 din 7.09.2015), care prev\u0103d: \u201c\u00cen cazul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului primar, formarea \u015fi dezvoltarea competen\u0163elor digitale se va efectua at\u00eet \u00een cadrul disciplinelor de baz\u0103, c\u00eet \u015fi \u00een cadrul componentelor curriculare op\u0163ionale. Un rol important \u00een formarea \u015fi dezvoltarea competen\u0163elor digitale la acest nivel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent \u00eei revine \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului neformal \u015fi celui informal. La nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului secundar, ciclul gimnazial, pe l\u00eeng\u0103 componentele curriculare op\u0163ionale \u015fi contextele neformale \u015fi informale de \u00eenv\u0103\u0163are, un rol important \u00een formarea \u015fi dezvoltarea competen\u0163elor digitale fundamentale \u00eei revine disciplinei \u015fcolare Informatica<\/em>, care va asigura dezvoltarea g\u00eendirii logice \u015fi algoritmice \u015fi formarea unei vaste culturi informa\u0163ionale. Anume la acest nivel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent se preconizeaz\u0103 formarea \u015fi dezvoltarea sistemic\u0103 at\u00eet a deprinderilor practice \u015fi a abilit\u0103\u0163ilor de utilizare a TIC pentru acumularea, p\u0103strarea, prelucrarea \u015fi diseminarea informa\u0163iei, c\u00eet \u015fi a competen\u0163elor de algoritmizare. La nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului secundar, ciclul liceal, rolul de baz\u0103 \u00een formarea \u015fi dezvoltarea competen\u0163elor digitale \u00eei revine disciplinei \u015fcolare Informatica<\/em>, \u00een cadrul c\u0103reia vor fi formate \u015fi dezvoltate at\u00eet competen\u0163ele de utilizare a mijloacelor avansate, destinate cre\u0103rii \u015fi disemin\u0103rii con\u0163inuturilor digitale, c\u00eet \u015fi competen\u0163elor de algoritmizare, modelare, programare, g\u00eendire logic\u0103. Competen\u0163ele digitale din acest document s\u00eent definite \u00een termeni de descriptori, care stabilesc cuno\u015ftin\u0163ele, abilit\u0103\u0163ile \u015fi atitudinile de care trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 elevul la finele fiec\u0103rui ciclu de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent general\u201d.<\/p>\n

Standardele de competen\u0163e digitale pentru cadrele didactice din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul general <\/em><\/strong>(aprobate prin ordinul Ministerului Educa\u0163iei nr. 862 din 07.09.2015) includ, din sprectrul larg de competen\u0163e digitale, pe cele strict necesare pentru realizarea activit\u0103\u0163ilor profesionale: acces la cele mai bune resurse \u015fi con\u0163inuturi educa\u0163ionale; comunicare cu colegii, p\u0103rin\u0163ii \u015fi \u00een cadrul re\u0163elelor profesionale; efectuarea managementului activit\u0103\u0163ilor didactice prin instrumente digitale. Or, definirea competen\u0163elor \u00een forma unui document-cadru, care s\u0103 ghideze formarea \u015fi dezvoltarea profesorilor de-a lungul carierei, este una dintre condi\u0163iile majore ale cre\u015fterii nivelului realiz\u0103rilor elevilor. Competen\u0163ele digitale au fost clasificate pe trei niveluri \u2013 de baz\u0103, intermediar \u015fi avansat. Domeniile de competen\u0163e digitale s\u00eent: comunicarea digital\u0103; gestionarea informa\u0163iei; crearea de con\u0163inuturi digitale educa\u0163ionale; implementarea aplica\u0163iilor de management \u015fcolar; sistemele de gestionare a con\u0163inuturilor educa\u0163ionale (SGCE); utilizarea echipamentelor digitale \u00een educa\u0163ie; respectarea normelor etice \u015fi legale \u00een spa\u0163iul digital. La componenta Crearea de con\u0163inuturi digitale educa\u0163ionale<\/em> se enun\u0163\u0103 descriptorii: utilizeaz\u0103 resursele digitale existente \u00een procesul didactic; \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte resursele existente prin aplicarea op\u0163iunilor avansate ale aplica\u0163iilor generice; creeaz\u0103 resurse digitale proprii; integreaz\u0103 dinamic texte, date, obiecte multimedia proprii sau preluate din loca\u0163ii externe \u00een resursele utilizate dup\u0103 necesitate; evalueaz\u0103 calitatea resurselor digitale utiliz\u00eend criterii prestabilite; analizeaz\u0103 critic calitatea resurselor digitale prin compararea cu alte resurse, corelarea cu necesit\u0103\u0163ile educa\u0163ionale, stabilirea \u015fi evaluarea criteriilor de evaluare; analizeaz\u0103 critic calitatea resurselor digitale prin \u00eembinarea unor criterii complexe; propune \u015fi realizeaz\u0103 \u00een colaborare \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri; informeaz\u0103 cadrele didactice, elevii \u015fi p\u0103rin\u0163ii despre resursele digitale disponibile; promoveaz\u0103 utilizarea resurselor digitale \u00een r\u00eendul cadrelor didactice; realizeaz\u0103 sesiuni de instruire pentru colegi \u015fi alte grupuri-\u0163int\u0103 \u00een vederea utiliz\u0103rii TIC \u00een procesul didactic; \u00eencurajeaz\u0103 elevii s\u0103 prezinte r\u0103spunsuri \u00een format digital; implic\u0103 elevii \u00een crearea resurselor digitale, \u00een evaluarea \u015fi editarea resurselor digitale produse de colegi; identific\u0103 softurile educa\u0163ionale relevante \u015fi le integreaz\u0103 \u00een procesul didactic \u00een mod adecvat; contribuie la elaborarea scenariilor didactice ale softurilor educa\u0163ionale; explic\u0103 colegilor \u015fi elevilor drepturile de autor asupra resurselor, no\u0163iunile de plagiat \u015fi tipurile de licen\u0163\u0103; promoveaz\u0103 respectarea drepturilor de autor \u015fi a prevederilor diferitelor tipuri de licen\u0163e asupra resurselor, utilizarea instrumentelor antiplagiat; organizeaz\u0103 sesiuni de instruire privind drepturile de autor, tipurile de licen\u0163e, instrumentele antiplagiat etc.<\/p>\n

Printre resursele informa\u0163ionale \u00een format digital se impune\u00a0Biblioteca Na\u0163ional\u0103 Digital\u0103Moldavica\u00a0<\/em><\/strong>(BND Moldavica), care ofer\u0103 pentru prima dat\u0103 acces integrat la mo\u015ftenirea cultural\u0103 scris\u0103 (c\u0103r\u0163i, manuscrise, tip\u0103rituri vechi \u015fi rare etc.) \u015fi deschide noi c\u0103i de explorare a patrimoniului cultural na\u0163ional. BND Moldavica este conceput\u0103 ca o baz\u0103 central\u0103 de full-texte ale documentelor patrimoniale incluse \u00een Registrul Programului Na\u0163ional Memoria Moldovei<\/em>, accesibil\u0103 gratis pe site-ul Bibliotecii Na\u0163ionale a R.Moldova, \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, ca un serviciu Web de asigurare a accesului integrat la copiile digitale ale documentelor patrimoniale neincluse \u00een Registru, dar disponibile pe serverele bibliotecilor \u015fi ale altor institu\u0163ii de\u0163in\u0103toare de fonduri patrimoniale. BND Moldavica este \u015fi un portal de acces (prin serviciul Web al Bibliotecii Digitale Europene, al bibliotecilor na\u0163ionale europene) la colec\u0163iile patrimoniale digitizate din Moldova \u015fi la cele ale bibliotecilor na\u0163ionale din Europa. Colaborarea cu organiza\u0163iile interesate de promovarea conceptului de carte electronic\u0103<\/em> asigur\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u015fi diversificarea continu\u0103 a ofertei sale. BND Moldavica este conectat\u0103 la Biblioteca European\u0103 (TEL) \u2013 un program derulat la nivelul Uniunii Europene, care a luat na\u015ftere ca serviciu on-line \u00een martie 2005. Misiunea sa este de a deschide pentru utilizatorii din toat\u0103 lumea universul de cunoa\u015ftere, de informa\u0163ie \u015fi de cultur\u0103 al tuturor bibliotecilor na\u0163ionale din Europa \u2013 acest serviciu gratuit ofer\u0103 acces la resursele digitale \u015fi bibliografice (c\u0103r\u0163i, publica\u0163ii seriale, h\u0103r\u0163i etc.) a 48 de biblioteci \u00een peste 20 de limbi. Biblioteca Na\u0163ional\u0103 a Moldovei este membru TEL din ianuarie 2008.<\/p>\n

\u00a0\u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul universitar din R.Moldova, se folose\u015fte pe larg platforma\u00a0Moodle\u00a0<\/em><\/strong>(Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment<\/em>) \u2013 un software liber, o surs\u0103 deschis\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are; cunoscut \u015fi ca un sistem de management al cursului,sistem de management al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii sau ca un spa\u0163iu virtual de \u00eenv\u0103\u0163are. Din octombrie 2010, are o baz\u0103 de 49 953 de utilizatori \u00eenregistra\u0163i \u015fi site-uri verificate; serve\u015fte 37 mln. de utilizatori \u00een 3,7 mln. de cursuri. Re\u0163eaua EDU Moodle Moldova<\/em><\/strong> ofer\u0103 liceelor de la noi oportunitatea de a folosi gratuit platforma eLearning Moodle \u00een scopuri educa\u0163ionale. Moodle Moot Moldova\u00a0<\/strong><\/em><\/strong>este un eveniment anual, av\u00eend ca obiectiv principal schimbul de experien\u0163\u0103 \u00eentre utilizatorii platformei eLearning Moodle, promovarea tehnologiilor societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale, a proiectelor de cercetare, utilizarea solu\u0163iilor de eLearning \u015fi management educa\u0163ional modern. Domeniile de activitate s\u00eent: eLearning, ePedagogy, eTraining, eSkills [23].<\/p>\n

Avantaje \u015fi perspective pentru RED<\/strong><\/p>\n

Cre\u015fterea interesului comunit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de educa\u0163ie. <\/em><\/strong>Absen\u0163a din via\u0163a \u015fcolii a comunit\u0103\u0163ii este unul dintre principalele motive de \u00eengrijorare pentru profesioni\u015fti. Lucrurile se v\u0103d u\u015for diferit din cealalt\u0103 perspectiv\u0103: \u201eCe leg\u0103tur\u0103 are \u015fcoala cu via\u0163a?\u201d \u2013 o \u00eentrebare retoric\u0103 auzit\u0103 adesea \u00een r\u00eendurile membrilor comunit\u0103\u0163ii. Indiferent de faptul cum formul\u0103m problema, constat\u0103m o distan\u0163are continu\u0103 \u00eentre \u015fcoal\u0103 \u015fi educa\u0163ie. \u00centr-o oarecare m\u0103sur\u0103, dificultatea este provocat\u0103 de lipsa de informa\u0163ii despre cele \u00eent\u00eemplate \u00een \u015fcoal\u0103 \u2013 un punct \u00een care folosirea RED poate s\u0103 aduc\u0103 beneficii. Nu doar profesorii sau al\u0163i speciali\u015fti vor avea acces la resursele deschise, ci \u015fi publicul larg. Exist\u0103 \u0163\u0103ri (de ex., Olanda) \u00een care participarea publicului la discu\u0163ia \u00een jurul resurselor educa\u0163ionale conduce la adaptarea mai rapid\u0103 a acestora la cerin\u0163ele societ\u0103\u0163ii moderne. Un aspect important al particip\u0103rii se refer\u0103 la actorii sociali care au leg\u0103turi speciale cu \u015fcoala: antreprenorii, cei ce vor angaja absolven\u0163ii; organiza\u0163iile comunitare \u015fi alte organiza\u0163ii ale societ\u0103\u0163ii civile, cei care faciliteaz\u0103 integrarea civic\u0103 a elevilor; institu\u0163iile \u015fi autorit\u0103\u0163ile publice, cei ce construiesc politici publice.<\/p>\n

Stimularea inova\u0163iei. <\/em><\/strong>Inova\u0163ia este motorul cre\u015fterii economice \u00een societ\u0103\u0163ile dezvoltate. Unul dintre avantajele folosirii RED, \u00een contextul promov\u0103rii unor politici de acces deschis la rezultatele cercet\u0103rilor, este stimularea inova\u0163iei prin acces larg la cunoa\u015ftere. \u0162\u0103rile \u00een care accesul deschis \u015fi RED s\u00eent intens promovate \u015fi utilizate au devenit campionii inova\u0163iei \u015fi gazdele celor mai puternice universit\u0103\u0163i din lume (SUA, Japonia, Marea Britanie etc.). Cu c\u00eet vom am\u00eena mai mult intrarea \u00een paradigma accesului liber, cu at\u00eet va cre\u015fte mai mult diferen\u0163a de vitez\u0103 a inova\u0163iei \u00eentre R.Moldova \u015fi \u0163\u0103rile dezvoltate.<\/p>\n

Cost sc\u0103zut.<\/em><\/strong>Utilizarea RED are un cost destul de mic. De fapt, este mai mult o schimbare de mentalitate dec\u00eet de alocare a resurselor, atunci c\u00eend vorbim de sistemul public de educa\u0163ie. Statul creeaz\u0103 sau achizi\u0163ioneaz\u0103 constant resurse educa\u0163ionale. Profesorii se implic\u0103 \u00een producerea acestora, \u00eentruc\u00eet a\u015fa o cere meseria. E vorba deci de doi factori: voin\u0163a politic\u0103 \u015fi viziunea prin care tot ceea ce se ob\u0163ine din bani publici s\u0103 aib\u0103 caracter deschis, iar creatorii de resurse s\u0103 fie stimula\u0163i s\u0103 le partajeze. Totu\u015fi, trebuie de \u0163inut cont de costul pe termen lung. Investi\u0163ia \u00een resurse educa\u0163ionale presupune nu numai costul de produc\u0163ie, ci \u015fi costuri de utilizare, formare continu\u0103, comunicare permanent\u0103. Nici acestea nu s\u00eent costuri ridicate, dar trebuie luate \u00een calcul de o viziune pe termen lung. Lucrurile pot fi diferite pentru operatorii priva\u0163i.<\/p>\n

Principalele temeri \u015fi posibile r\u0103spunsuri<\/strong><\/p>\n

Prioritate relativ redus\u0103 a subiectului \u00een ansamblul reformei \u00een educa\u0163ie. <\/em><\/strong>Reforma \u00een educa\u0163ie se axeaz\u0103 pe resursele umane, incluz\u00eend preg\u0103tirea ini\u0163ial\u0103, formarea continu\u0103, recrutarea, evaluarea, salarizarea \u015fi celelalte aspecte. Educa\u0163ia poate fi de calitate doar cu profesori buni. E nevoie de revigorarea curriculumului, de baz\u0103 material\u0103, de standarde de calitate enun\u0163ate \u015fi aplicate. Nu reg\u0103sim RED \u00een aceast\u0103 list\u0103 de lucruri cu adev\u0103rat importante. RED reprezint\u0103 un subiect transversal: contribuie \u015fi la calitatea resurselor umane, \u015fi la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea curriculumului, \u015fi la accesul la educa\u0163ie. Cheltuielile pentru RED s\u00eent reduse, iar efectele se v\u0103d relativ repede. Nu exist\u0103 nici un risc, \u00eentruc\u00eet investi\u0163ia este minimal\u0103 \u015fi nu afecteaz\u0103 celelalte programe. Folosirea RED nu va avea impactul unei \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri semnificative a resurselor umane \u00een educa\u0163ie, dar va fi un beneficiu net ce nu poate fi neglijat.<\/p>\n

Este imposibil s\u0103 controlezi calitatea RED\u00a0<\/em><\/strong>\u00een paradigma unei agen\u0163ii unice de control a calit\u0103\u0163ii. Totu\u015fi, resursele deschise s\u00eent parte a unei paradigme noi, \u00een care calitatea poate fi controlat\u0103 \u015fi altfel dec\u00eet prin proceduri \u015fi inspec\u0163ii venite de sus \u00een jos.<\/p>\n

Nu exist\u0103 un model de business viabil bazat pe RED.\u00a0<\/em><\/strong>Pentru multe tipuri de resurse deschise, nu a fost descoperit \u00eenc\u0103 un model de afacere care s\u0103 aduc\u0103 un profit sigur furnizorului. Totu\u015fi, marile universit\u0103\u0163i au reu\u015fit s\u0103 integreze cursurile deschise \u00een planurile de afaceri, acoperind costurile din beneficiile de imagine \u015fi din atragerea de clien\u0163i (studen\u0163i) c\u0103tre serviciile clasice (cursuri acreditate, programe universitare). O universitate mic\u0103 are pu\u0163ine \u015fanse de a face acela\u015fi lucru \u015fi trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 metode inovative de a crea o afacere din RED. De notat c\u0103 ne referim \u00een primul r\u00eend la politicile publice bazate pe RED. Aceste resurse au fost deja pl\u0103tite din bani publici (chiar \u015fi atunci c\u00eend au fost produse de actori priva\u0163i, cum este cazul manualelor sau al platformelor educa\u0163ionale) \u015fi nu exist\u0103 nici o justificare etic\u0103 sau legal\u0103 a cerin\u0163ei de a fi surs\u0103 de profit; ele devin bunuri publice. Existen\u0163a unui model de afaceri bazat pe contracte publice (precum o editur\u0103 care tr\u0103ie\u015fte aproape exclusiv din pia\u0163a manualelor \u015fcolare) este o anomalie de sistem ce ar trebui corectat\u0103, \u015fi nu o stare normal\u0103. Persist\u0103 problema aglomer\u0103rii pie\u0163ei educa\u0163ionale cu produse gratuite, rezultate din proiectele publice, ceea ce ar l\u0103sa prea pu\u0163in spa\u0163iu actorilor priva\u0163i. Aceasta nu este \u00eens\u0103 o problem\u0103 \u00een sine: de fapt, ne dorim acces gratuit la educa\u0163ia de calitate. \u00cen schimb, va r\u0103m\u00eene un spa\u0163iu larg pentru inova\u0163ie: doar antreprenorii ce vor avea inteligen\u0163a s\u0103 creeze produse cu adev\u0103rat valoroase \u00ee\u015fi vor g\u0103si un loc binemeritat pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/p>\n

CONCLUZII<\/span><\/strong><\/p>\n

Digitalizarea resurselor educa\u0163ionale este inevitabil\u0103, aceasta prezent\u00eend oportunitatea de a forma un context bogat de identificare a resurselor, precum \u015fi un start solid pentru cei care doresc s\u0103 le \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103. De ce resursele ar trebui s\u0103 fie \u015fi deschise, nu doar digitale?<\/i> \u00centruc\u00eet avantajele utiliz\u0103rii RED, cu prec\u0103dere \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul public, s\u00eent mai mari dec\u00eet costurile asociate riscurilor poten\u0163iale. Concluzia cea mai important\u0103 \u0163ine de accesul la educa\u0163ia de calitate pentru un num\u0103r mai mare de persoane<\/b>. Este avantajul cel mai vizibil, care vizeaz\u0103 gratuitatea accesului. Unul dintre principiile de baz\u0103 ale educa\u0163iei este echitatea: dorim ca oricine, indiferent de clasa social\u0103, s\u0103 aib\u0103 acces la educa\u0163ia de calitate. \u00cen practic\u0103, s\u00eentem departe de acest deziderat. \u015eansa unui copil n\u0103scut \u00een mediul rural de a ajunge la universitate este de zece ori mai mic\u0103 dec\u00eet a unuia dintr-un ora\u015f mediu sau mare. Dac\u0103 urm\u0103rim cum s\u00eent distribuite rezultatele la bacalaureat \u015fi examenele na\u0163ionale, ne d\u0103m seama c\u0103 exist\u0103 \u015fcoli bune<\/i> \u015fi \u015fcoli slabe<\/i>. Universalizarea accesului la cursuri este un pas important, dar nu singurul, din perspectiva RED. Factorul esen\u0163ial \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 s\u00eent profesorii, iar RED prezint\u0103 un canal de transfer direct \u015fi rapid de expertiz\u0103 de la profesorii cu experien\u0163\u0103 mai mare la cei cu experien\u0163\u0103 redus\u0103. Imagina\u0163i-v\u0103 un profesor debutant care trebuie s\u0103 produc\u0103 singur toate aceste resurse pentru clasa sa dintr-un sat oarecare; dar \u015fi unul care are acces imediat la o bogat\u0103 baz\u0103 de date cu resurse deschise elaborate de colegi de-a lungul timpului. Pentru binele copiilor no\u015ftri, al doilea model este cel pe care \u00eel c\u0103ut\u0103m. <\/span><\/p>\n

O alt\u0103 concluzie \u0163ine de cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei prin evaluarea de c\u0103tre colegi (peer-evaluation)<\/b>.Unul dintre argumentele \u00eempotriva RED este cel al absen\u0163ei standardelor de calitate. Cum s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 o resurs\u0103 este bun\u0103<\/i>,dac\u0103 nu avem un arbitru, o agen\u0163ie independent\u0103 care s\u0103 o evalueze \u015fi s\u0103 o acrediteze? Vom ar\u0103ta c\u0103, pe termen lung, acest aparent dezavantaj se transform\u0103 \u00eentr-un uria\u015f avantaj. Evident, nu e fezabil s\u0103 avem o agen\u0163ie ca<\/span>pabil\u0103 s\u0103 administreze uria\u015ful num\u0103r de resurse produse; o astfel de cale nu ar face dec\u00eet s\u0103 \u00eengroape subiectul. Atunci c\u00eend alege\u0163i o carte sau un film, v\u0103 interesa\u0163i de punctele de vedere ale criticilor, dar \u015fi ale altor cititori. \u00cen orice domeniu exist\u0103 forumuri \u015fi pagini de testimoniale<\/i>, opinii ale unor oameni care au \u00eencercat acele servicii sau produse. Chiar \u015fi \u00een cazul unor comunit\u0103\u0163i spontane, precum didactic.ro<\/i> sau calificativ.ro<\/i>, observ\u0103m o participare bun\u0103, voluntar\u0103, care conduce la validarea unor resurse prin contribu\u0163iile membrilor. Este un mecanism prin care, pe termen lung, se ob\u0163in rezultate remarcabile \u00een domenii ca: dezvoltarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea curricula, a materialelor didactice; desf\u0103\u015furarea cursurilor de formare continu\u0103; elaborarea unor tehnici avansate de predare-\u00eenv\u0103\u0163are; g\u0103sirea unor modalit\u0103\u0163i eficace de evaluare etc.<\/span><\/p>\n

RECOMAND\u0102RI<\/strong><\/p>\n

Op\u0163iuni \u015fi oportunit\u0103\u0163i pentru R.Moldova<\/strong><\/p>\n

Exper\u0163ii din alte \u0163\u0103ri recomand\u0103 mai multe op\u0163iuni. Reiter\u0103m trei dintre ele: a) s\u0103 se lase lucrurile s\u0103 se dezvolte firesc, s\u0103 se continue investi\u0163iile \u00een digitizare, mai ales \u00een infrastructur\u0103; comunit\u0103\u0163ile s\u0103 se organizeze \u015fi s\u0103 creeze (sau nu) resurse deschise; b) s\u0103 se accelereze procesul, stimul\u00eend prin m\u0103suri de politic\u0103 public\u0103 crearea \u015fi utilizarea RED; c) s\u0103 se for\u0163eze o trecere rapid\u0103 de la resursele tradi\u0163ionale la RED prin investi\u0163ii majore \u015fi legisla\u0163ie specific\u0103. Dintre aceste op\u0163iuni, o recomand\u0103m pe a doua, cea de echilibru. R.Moldova trebuie s\u0103 adopte un ritm rapid de cre\u015ftere, cel pu\u0163in mai rapid dec\u00eet al economiilor dezvoltate, pentru a atinge obiectivul egal\u0103rii acestora. Este greu de realizat acest obiectiv, f\u0103r\u0103 a rata noi oportunit\u0103\u0163i de cre\u015ftere a inov\u0103rii \u015fi de investi\u0163ii inteligente \u00een capital uman. Pe de alt\u0103 parte, for\u0163area unei mi\u015fc\u0103ri este un joc riscant. Miza este ridicat\u0103, iar beneficiul poten\u0163ial poate fi foarte mare. R.Moldova poate omite etape \u015fi g\u0103si ni\u015fe \u00een care s\u0103 devin\u0103 un performer deosebit. \u00cens\u0103 riscurile asociate s\u00eent mari \u015fi au un impact major. Trecerea rapid\u0103 c\u0103tre digital (deschis sau nu) poate m\u0103ri diferen\u0163ele de acces la educa\u0163ia de calitate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 r\u0103m\u00eenerea \u00een urm\u0103<\/em> a unei bune p\u0103r\u0163i a cet\u0103\u0163enilor. Pe termen lung, acesta impune un cost insurmontabil. Op\u0163iunea de mijloc, accelerarea procesului, se bazeaz\u0103 pe trei principii importante: complementaritate <\/em><\/strong>(resursele digitale \u015fi cele tradi\u0163ionale coexist\u0103 \u015fi se completeaz\u0103 reciproc); deschidere\u00a0<\/em><\/strong>(resursele digitale create din fondurile publice vor fi deschise, va fi stimulat\u0103 elaborarea acestora \u2013 astfel, pot fi poten\u0163ate toate avantajele RED \u015fi minimizat pericolul extinderii pr\u0103pastiei digitale<\/em>); diversificare\u00a0<\/em><\/strong>(investi\u0163iile vor fi diversificate inteligent, accentul fiind trecut de la infrastructur\u0103 la prioritatea resurselor \u015fi practicilor deschise, mediului deschis de \u00eenv\u0103\u0163are\u00a0 \u2013 aceast\u0103 schimbare de strategie trebuie realizat\u0103 c\u00eet mai repede).<\/p>\n

Planificarea strategic\u0103<\/strong><\/p>\n

Recomand\u0103m reorganizarea liniilor strategice de dezvoltare \u00eentr-o form\u0103 care s\u0103 se muleze pe comunicarea electronic\u0103 \u015fi s\u0103 permit\u0103 integrarea cu ini\u0163iativele Ministerului Educa\u0163iei: 1) asigurarea infrastructurii TIC \u00een \u015fcoli<\/em>; 2) stimularea dezvolt\u0103rii unui mediu propice educa\u0163iei deschise<\/em> (dezvoltarea competen\u0163elor digitale ale elevilor, studen\u0163ilor \u015fi profesorilor \u015fi sprijinirea activ\u0103 a tuturor actorilor \u2013 profesori, \u015fcoli, universit\u0103\u0163i, mediul privat \u2013 \u00een a deveni creatori de resurse digitale \u015fi a incorpora TIC \u00een toate activit\u0103\u0163ile); 3) dezvoltarea \u015fi utilizarea de resurse educa\u0163ionale deschise<\/em> \u2013 se va referi la con\u0163inutul educa\u0163iei. RED reprezint\u0103 o preocupare-cheie la nivel european. \u00cen acest context; este util\u0103 cooperarea cu Rom\u00e2nia, care are \u015fansa s\u0103 fie \u00een avangarda european\u0103, cu beneficiile ce decurg din aceast\u0103 pozi\u0163ie. E salutar\u0103 promovarea stimul\u0103rii accesului deschis la rezultatele cercet\u0103rilor finan\u0163ate din fondurile publice (elemente-cheie pentru sus\u0163inerea inov\u0103rii) \u015fi sprijinirea furnizorilor de educa\u0163ie de a include \u00een mod sistematic RED \u00een activit\u0103\u0163i, inclusiv prin reglementarea corespunz\u0103toare a domeniului drepturilor de autor \u015fi promovarea licen\u0163elor deschise; 4) asigurarea eIncluziunii prin dezvoltarea de competen\u0163e digitale<\/em>, ca element integrator al tuturor direc\u0163iilor strategice. Reformulate astfel, direc\u0163iile strategice corespund programelor opera\u0163ionale. Recomand\u0103m reformularea titlului acestor programe dup\u0103 acela\u015fi model, pentru a le face mai cuprinz\u0103toare din perspectiva activit\u0103\u0163ilor acceptate. Strategia nu specific\u0103 alocarea fondurilor pe cele trei programe opera\u0163ionale. Ne exprim\u0103m speran\u0163a c\u0103 va exista o alocare consistent\u0103 c\u0103tre mediu (OLE) \u015fi con\u0163inut (RED) \u015fi nu doar c\u0103tre infrastructur\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte Strategia Educa\u0163ia \u2013 2020<\/em>, aceasta cuprinde unele m\u0103suri relevante. Principala recomandare este implementarea cu prioritate a acestor m\u0103suri. De asemenea, recomand\u0103m ca accesul deschis s\u0103 devin\u0103 o tem\u0103 transversal\u0103 a strategiei. Principiul trebuie s\u0103 fie c\u0103 orice resurs\u0103 produs\u0103 din fonduri publice trebuie s\u0103 aib\u0103 statut explicit deschis. Acest lucru va stimula at\u00eet crearea RED, c\u00eet \u015fi dezvoltarea unui mediu propice educa\u0163iei deschise.<\/p>\n

M\u0103suri concrete<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Biblioteca \u015fcolar\u0103 virtual\u0103. <\/strong>De\u015fiavem un instrument legal avansat conceptual, este de ne\u00een\u0163eles de ce nu \u00eel folosim. Elaborarea \u015fi adoptarea metodologiilor de implementare ar trebui s\u0103 fie o prioritate imediat\u0103 a Ministerului Educa\u0163iei. Indiferent de terminologie \u015fi de tehnologia produsului final,<\/em> este important s\u0103 se \u0163in\u0103 cont de prevederile explicite cu referire la drepturile de proprietate intelectual\u0103 \u015fi accesul liber la resursele disponibile \u00een bibliotec\u0103.<\/li>\n
  2. Licen\u0163e libere. <\/strong>Din majoritatea documentelor strategice lipse\u015fte preocuparea pentru respectarea legisla\u0163iei cu privire la drepturile de autor. Acest lucru conduce la o vulnerabilitate a institu\u0163iilor publice, deoarece, atunci c\u00eend comand\u0103 unor furnizori producerea de resurse, nu au la dispozi\u0163ie instrumente conceptuale \u015fi legale pentru a impune accesul deschis la produsele finale. Este important ca statul moldovenesc s\u0103 \u00ee\u015fi creeze propria politic\u0103 de licen\u0163iere a produselor \u015fi serviciilor.<\/li>\n
  3. Manuale deschise. <\/strong>Deocamdat\u0103 avem doar manuale \u00een varianta PDF. Pe viitor, manualele digitale trebuie s\u0103 fie \u015fi deschise, toate componentele lui. Al\u0103turi de publicarea sub o licen\u0163\u0103 liber\u0103, orice aplica\u0163ie inclus\u0103 \u00een manual ar trebui s\u0103 fie independent\u0103 de sistemul de operare \u015fi open source<\/em>, ceea ce va permite reutilizarea sa f\u0103r\u0103 restric\u0163ii. \u00cen acest context, ministerul ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere \u015fi o posibil\u0103 schimbare de abordare, prin care s\u0103 separe partea de crea\u0163ie de cea de produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ie. Astfel, se va putea ob\u0163ine flexibilitatea necesar\u0103 pentru a asigura \u015fi deschiderea, \u015fi complementaritatea ac\u0163iunilor.<\/li>\n
  4. Planificare inteligent\u0103. <\/strong>M\u0103surile trebuie luate repede, dar nu \u00een prip\u0103, pentru a evita capcanele unor ac\u0163iuni entuziaste, \u00eens\u0103 insuficient cump\u0103nite. Enumer\u0103m principalele puncte de urm\u0103rit:<\/li>\n<\/ol>\n