Promovarea educaţiei deschise şi a resurselor educaţionale libere

Didactica Pro…, nr. 1 (89) 2015

Rima BEZEDE,

Centrul Educaţional PRO DIDACTICA

Rezumat: Resursele educaţionale deschise reprezintă un subiect de interes major pentru comunitatea pedagogică, deoarece presupun o reducere a costurilor pentru învăţămînt şi o îmbunătăţire a performanţelor elevilor. Aceste resurse oferă conţinuturi în baza cărora pot fi elaborate noi generaţii de modele educaţionale, care vor contribui la asigurarea calităţii învăţămîntului, la o dezvoltare socială şi economică sporită.

Abstract: Open Educational Resources is a topic of major interest to the educational community as an important opportunity to reduce education costs and improve student performance. These resources provide a solid number of high quality open content, under which people and organizations build new generation of innovative educational models that will help ensure the quality of education and greater economic and social development.

 Keywords: Open education, open educational resources, open licence, open content, educational community, freedom of acces, content production.

Dinamica schimbărilor ce au loc în lume, dar şi în Republica Moldova, constituie o provocare pentru toţi actorii sistemului educaţional. Acceptarea şi promovarea paradigmei postmoderne, bazate pe umanism şi constructivism, abordarea educaţiei din perspectiva celui ce învaţă şi desfăşurarea procesului de învăţămînt din perspectiva pedagogiei axate pe competenţe sînt doar cîteva dintre noile imperative. Toate aceste realităţi solicită o redimensionare a procesului şi a resurselor educaţionale, dar şi a finalităţilor. Sistemele de formare trebuie să contribuie la satisfacerea necesităţii din ce în ce mai stringente de actualizare continuă a cunoştinţelor şi a competenţelor în condiţiile unei pieţe internaţionale a forţei de muncă din ce în ce mai extinse, urmărind, totodată, o mai mare eficienţă şi echitate.

În acest context, se înscrie şi utilizarea pe larg, inclusiv în sistemul educaţional, a tehnologiilor şi a resurselor informaţionale, dar şi facilitarea, prin intermediul acestora, a accesului şi a schimbului de informaţii. Resursele electronice, conţinuturile on-line şi spaţiile educaţionale virtuale oferă cele mai noi, cele mai diverse informaţii şi oportunităţi de educaţie continuă. În ultimii ani, aspectele ce se referă nemijlocit la datele deschise/ resursele educaţionale deschise sînt abordate pe larg de comunitatea educaţională internaţională. Republica Moldova, alături de alte peste 50 de state, şi-a asumat angajamente ce ţin de deschiderea datelor publice şi renunţarea la dreptul de proprietate intelectuală, tocmai pentru a încuraja crearea de servicii şi produse noi în baza datelor existente. Această iniţiativă, ce poartă denumirea de Parteneriat pentru o guvernare deschisă (www.opengovpartnership.org), a fost lansată în anul 2011 de SUA. Şi la nivel european s-au realizat un şir de acţiuni referitoare la promovarea datelor deschise, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea şi accesul la educaţie, Comisia Europeană elaborînd o serie de documente de politici publice prin care se încurajează reutilizarea informaţiei în moduri inovatoare şi conceperea de materiale educaţionale sub licenţe deschise.

David Wiley, unul dintre promotorii acestor idei, accentuează necesitatea educaţiei deschise, care include şi o pedagogie deschisă cu anumite componente-cheie, inclusiv resurse educaţionale deschise (RED)/Open Educational Resources.

Resursele educaţionale deschise, conform Wikipedia, se referă la accesul nestingherit la materiale cu caracter instructiv, facilitat de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, pentru consultare, utilizare şi adaptare de către utilizatori în scopuri necomerciale. Termenul a fost adoptat la Forumul UNESCO de la Paris (2002),  în cadrul căruia s-a analizat impactul proiectelor Open Courseware asupra învaţămîntului superior. În baza aceleiaşi surse, menţionăm că RED includ: a) materiale pentru predare-învăţare: proiecte deschise (open courseware şi open content), cursuri free, directoare de obiecte de învăţare (learning objects), jurnale educaţionale; b) software open source – pentru dezvoltare, utilizare, reutilizare, căutare, organizare şi acces la resurse; medii virtuale de învăţare (LMS – Learning Management Systems), comunităţi de învăţare; c) licenţe de proprietate intelectuală care promovează publicarea deschisă a materialelor, principii de design şi bune practici, localizarea conţinutului.

Deci, pe lîngă materialele propriu-zise, conceptul de resurse educaţionale deschise poate cuprinde şi instrumente specializate precum software-ul necesar dezvoltării, folosirii şi livrării materialelor educaţionale, inclusiv cel destinat căutării şi organizării conţinutului, precum şi comunităţile virtuale de învăţare şi instruire. Conform Ghidului de bune practici “Resurse educaţionale deschise” (România, 2013), RED constituie primul „bun comun” (adică acel „commons” pe care licenţele Creative Commons îl doresc a se dezvolta), la care profesorii, elevii, studenţii şi sfera academică ar trebui să aibă acces. Beneficiile vor fi importante pentru toţi: elevi – sursa primară a conţinutului digital, cadre didactice, instituţia de învăţămînt, reprezentanţi ai altor sectoare

Elevi

  • calitate sporită şi flexibilitate a resurselor educaţionale;
  • aplicarea cunoştinţelor într-un context mai larg;
  • libertatea de acces (de exemplu, la locul de muncă/acasă) şi oportunităţi sporite pentru învăţare;
  • suport pentru abordări centrate pe elev, individualizate, nonformale;
  • dezvoltarea abilităţilor (de exemplu, aritmetica), prin elaborarea de RED generice care pot fi reutilizate şi recontextualizate în diferite domenii;
  • posibilitatea de a testa materialele înainte de predare şi a le compara cu altele de la cursuri similare;
  • oportunitatea de a se implica în iniţiative RED, prin contribuţie la dezvoltarea, testarea sau evaluarea acestora, prin activităţi de marketing, acţionînd împreună cu alţi colegi sau individual;
  • experienţe autentice de “viaţă reală” prin intermediul RED ce asigură legătura cu eventuali angajatori sau cu sectoare profesionale.

Autorul/prima sursă ce stă la originea RED

  • oferire de feedback din partea utilizatorilor;
  • recunoaştere profesională şi creşterea reputaţiei;
  • beneficii (de eficienţă şi culturale) asigurate prin abordarea colaborativă în procesul predării/învăţării;
  • oportunităţi de a lucra în toate sectoarele, instituţiile şi domeniile abordate;
  • sporirea competenţelor digitale;
  • acces la un număr mai mare de cursanţi etc.

Alte categorii de personal/utilizatori

  • acces la materiale calitative pentru a îmbunătăţi curricula;
  • abordare colaborativă în procesul de predare-învăţare-evaluare;
  • intensificarea dialogului în cadrul organizaţiei, dar şi în afara ei (cu colegi din sector);
  • posibilitatea accesării materialelor pentru discipline pe cale de dispariţie;
  • acces liber la materiale vechi etc.

Instituţii de învăţămînt

  • recunoaştere şi reputaţie consolidată;
  • disponibilitate mai mare a conţinuturilor academice şi concentrare pe experienţa de învăţare (inclusiv extinderea ariei de participare);
  • capacitate crescută de a sprijini studenţii de la distanţă;
  • eficienţă în producerea de conţinuturi (în special care pot fi utilizate pe domenii);
  • stabilirea de noi parteneriate/legături cu instituţii şi organizaţii din interiorul, dar şi din afara învăţămîntului;
  • schimbul de idei şi de practici în cadrul instituţiei, sporirea rolului activităţilor de sprijin profesional (mentorat, consiliere etc.);
  • un mecanism împotriva declinului unor subiecte sau teme specifice (care nu pot menţinute la nivel de instituţie, dar pot fi susţinute în mai multe organizaţii din resurse partajate);
  • asigurarea durabilităţii materialelor vechi;
  • o mai bună înţelegere a drepturilor de proprietate intelectuală;
  • noi relaţii cu elevii, pe măsură ce aceştia devin colaboratori în producerea, oferirea şi utilizarea RED etc.

Alte sectoare (angajatori, organizaţii publice şi private)

  • acces la o varietate bogată de conţinuturi;
  • contribuţii la definirea, dezvoltarea şi aprobarea RED în domeniul pe care îl reprezintă;
  • iniţierea unor parteneriate cu furnizorii de conţinuturi şi cu reprezentanţi ai altor sectoare;
  • perfecţionarea angajaţilor;
  • respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, dezvoltarea curriculumului şi a tehnologiilor de învăţare;
  • înţelegerea nevoilor clienţilor (de exemplu, editorii comerciali află ce tipuri de RED şi resurse de învăţare sînt solicitate de către profesori şi/sau elevi) etc.

După cum vedem, avantajele promovării şi aplicării acestui concept în sistemul educaţional sînt impresionante. În acelaşi context, pornind de la problema costurilor foarte mari pentru manuale/suporturi de curs şi, implicit, lipsa de capacitate financiară a elevilor şi studenţilor de a le cumpăra, relevăm faptul că, atunci cînd transformăm resursele educaţionale respective în resurse digitale, oferim oportunităţi extinse unui număr foarte mare de persoane. Referindu-se la acest aspect, David Wiley subliniază că poate fi utilizat orice material educaţional, deoarece Internetul permite acest lucru, dar apare o problemă – copyright-ul interzice. Ce putem face? O soluţie propusă de specialişti este utilizarea licenţelor Creative Commons (CC), care indică că materialele pot fi diseminate. Astfel, Internetul permite şi licenţele libere permit.

Licenţa liberă reprezintă un document care descrie cum poate fi folosită creaţia unei persoane expusă în mod liber – un material audio, un text, o imagine sau material video, o prezentare. În condiţii obişnuite, atunci cînd plasezi on-line o fotografie, o melodie, un articol etc., acestea sînt protejate de drepturile de autor conform legislaţiei în vigoare. Beneficiarii nu le pot utiliza fără a solicita, în prealabil, permisiunea autorului. Licenţele libere arată, în mod explicit, condiţiile de utilizare şi restricţiile prevăzute, adică sînt cele care oferă accesul la opera respectivă, posibilitatea de a o refolosi şi redistribui fără restricţii (sau doar cu cîteva). De exemplu, un text pe o pagină web, aflat sub licenţă liberă, poate fi folosit de ceilalţi pentru a-l: imprima sau distribui; prelua pe un alt website sau include într-o publicaţie; face modificări sau completări; insera parţial sau în totalitate într-o altă operă scrisă, într-o operă aflată pe un alt suport (de exemplu, audio sau video) etc. [3].

Condiţiile de utilizare a creaţiilor funcţionează în baza Legii celor 5 RReţine (retain) – descarcă şi păstrează documentul; Reutilizează (reuse) – foloseşte-l în diverse moduri; Revizuieşte (revise) – adaptează-l, modifică-l şi îmbunătăţeşte-l; Remixează (remix) – combină două sau mai multe materiale;  Redistribuie (redistribute) – diseminează materialul.

Dacă autorul vrea să ofere oamenilor dreptul de a distribui, de a utiliza şi chiar de a refolosi ceea ce a creat, ia în considerare publicarea sub o licenţă Creative Commons, care îi permite să decidă ce drepturi doreşte să păstreze, arătînd foarte clar din start modul în care permite reutilizarea. Aceste licenţe reprezintă o modalitate liberă, accesibilă şi standardizată de a oferi celor din jur permisiunea de a distribui şi utiliza creaţiile autorului. Licenţele CC permit modificarea cu uşurinţă a condiţiilor privind drepturile de autor de la clasicul „toate drepturile rezervate” la „unele drepturi rezervate” [3].

Aşadar, licenţele Creative Commons nu sînt o alternativă la drepturile de autor, care permit în mod implicit reutilizări limitate fără acordul autorului. Licenţele în cauză îi oferă autorului prilejul de a acorda permisiuni suplimentare, făcînd posibilă reutilizarea în condiţiile care îi convin, acesta păstrînd, totodată, unele drepturi pentru sine. Creative Commons a colaborat cu experţi în legislaţia drepturilor de autor din întreaga lume pentru a se asigura că licenţele funcţionează la nivel mondial, în baza legislaţiei autohtone (Licenţe libere şi resurse educaţionale deschise. Conţinuturi deschise – România, 2013).

Posibilităţile oferite de licenţele libere sînt absolut deosebite, pentru că orice material poate fi uşor distribuit, reutilizat şi îmbunătăţit, astfel contribuind, în mod participativ, la optimizarea şi perfecţionarea procedurilor, activităţilor, conceptelor etc. În acest context, menţionăm că resursele educaţionale deschise sînt un catalizator al creativităţii şi dezvoltării sociale [5].

Avînd în vedere actualitatea şi relevanţa educaţională a RED, oportunităţile şi provocările implementării acestora sînt prezentate, abordate multiaspectual şi dezbătute în cadrul diverselor evenimente internaţionale. Astfel, la sfîrşitul anului trecut, am participat la ediţia a XI-a a Conferinţei anuale dedicate Educaţiei deschise/11th Annual Open Education Conference, care s-a desfăşurat la Washington. Evenimentul, destinat tuturor celor interesaţi de promovarea şi aplicarea RED, a întrunit reprezentanţi ai comunităţii educaţionale din SUA, Canada, Cehia, China, Tunisia, Republica Moldova, Tadjikistan, Kîrgîstan, Polonia etc.

Mesajul central al Conferinţei s-a referit la faptul că resursele educaţionale deschise oferă un număr impunător de conţinuturi cu liber acces, de înaltă calitate, în baza cărora se pot elabora noi generaţii de modele educaţionale, care, conform unor cercetări ştiinţifice recente, pot fi extrem de eficiente din perspectiva costurilor şi a calităţii învăţării. Conferinţa şi-a propus să ofere un cadru profesional pentru extinderea impactului RED, să contribuie la diseminarea unor practici de succese ce ţin de:

  • studierea sinergiei dintre educaţia deschisă şi datele deschise, accesul deschis, pedagogia deschisă etc.;
  • prezentarea de modele ce sprijină adaptarea şi utilizarea RED în educaţia formală şi nonformală;
  • conexiunea RED cu educaţia bazată pe competenţe;
  • măsurarea impactului RED asupra costului educaţiei şi a performanţelor celor ce învaţă;
  • biblioteci şi RED;
  • promovarea şi evaluarea politicilor instituţionale şi guvernamentale;
  • dezvoltarea şi aplicarea unei pedagogii noi, deschise, care include reutilizarea, remixarea şi redistribuirea potenţialului RED;
  • învăţarea socială prin RED;
  • îmbunătăţirea calităţii cercetărilor în domeniul educaţiei deschise etc.

Agenda Conferinţei a cuprins o serie de activităţi focusate pe depăşirea barierelor în cunoaşterea şi extinderea accesului la informaţie în întreaga lume. Sesiunile plenare, atelierele paralele şi întîlnirile informale au asigurat un context profesional pentru schimb de bune practici şi iniţierea unor parteneriate naţionale şi internaţionale în vederea promovării RED.

Necesitatea propagarea acestui concept şi în ţara noastră este indiscutabilă, or, realizarea cu succes a reformelor actuale şi depăşirea problemelor ce ţin de calitatea, accesul şi relevanţa educaţiei presupun o abordare vizionară, inclusiv prin identificarea unor noi modele educaţionale şi valorificarea inteligentă a practicilor internaţionale.

Invităm persoanele şi organizaţiile interesate să se documenteze şi să reflecteze asupra posibilităţii promovării şi implementării conceptelor de acces deschis şi resurse educaţionale deschise în contextul sistemului de învăţămînt din Republica Moldova.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:

  1. Atkins D.E., Brown J.S., Hammond A.L. A review of the open educational resources (OER) movement: Achievements, challenges, and new opportunities, 2007 (http://www.hewlett.org/uploads/fi les/ReviewoftheOERMovement.pdf).
  2. Butcher N. (Ed. by Kanwar A., Uvalic’-Trumbic S.) A basic guide to open educational resources (OER). Vancouver, Canada: Commonwealth of Learning, and Paris, France: UNESCO, 2011 (http://www.col.org/oerBasicGuide).
  3. Creative Commons (n.d.). About the licences (http:// creativecommons.org/licenses/).
  4. Open Knowledge Foundation (n. d.). Guide to open licensing. Open Definition. (http://opendefi nition.org/guide/).
  5. Guidelines for open educational resources (OER) in higher education, UNESCO, 2011. 26 p.
  6. http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources
  7. http://www.acces-deschis.ro/ro/oer
  8. http://openeducationalresources.pbworks.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *